Oficial, în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990 cel puțin patru persoane și-au pierdut viața, iar peste o mie au fost rănite. În opinia procurorilor militari, răspunzători sunt Ion Iliescu, Miron Cozma, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu-Voican Voiculescu, Victor Atanasie Stănculescu și alți lideri de atunci. Dosarul „Mineriada“ a tot fost închis și redeschis de-a lungul vremii

Împlinirea a 26 de ani de la sângeroasele evenimente petrecute în București între 13 și 15 iunie 1990 stă sub semnul recentelor dezvăluiri privind colaborarea cu Securitatea a lui Marian Munteanu, liderul „Pieței Universității“, care aproape a fost omorât în bătaie de mineri.

Ziarul „Adevărul“ a publicat pe 7 iunie angajamentul de informator al acestuia, pe care l-a descoperit în arhiva CNSAS. În replică, Marian Munteanu a declarat că „lucrurile stau exact invers: am fost urmărit, reținut, anchetat de Securitate, în repetate rânduri, de-a lungul multor ani“.

Istoria zilei de 13 iunie 1990

La orele 3-4 dimineața, forțele de ordine au distrus corturile celor care făceau greva foamei în Piață și au făcut arestări. În jurul orei 9, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității scandând: „IMGB face ordine!“, „Moarte intelectualilor!“, „Noi muncim, nu gândim!“. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieței cu autobuzele din dotarea Poliției. Atmosfera s-a încins, iar trupele USLA au intrat în mulțimea care se strânsese.

Dosarul 13-15 iunie a fost redeschis prin decizia din 9 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Hotărârea a venit după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul român să identifice vinovații

Aceasta a reacționat răsturnând o autoutilitară de culoare albastră, din rezervorul căreia a fost luată benzina cu care s-au făcut cocteiluri Molotov. Autobuzele au luat foc, iar TVR a lansat versiunea oficială că au fost incendiate de manifestanți. Însă, după o vreme a apărut înregistrarea audio în care generalul Mihai Chițac dădea ordin ca autobuzele să fie incendiate chiar de Poliție. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanți și forțele de poliție; au fost incendiate pe lângă autobuzele poliției, sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și SRI. La TVR s-a citit un comunicat al președintelui Ion Iliescu, în care se afirma: „Chemăm toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită“. Un comunicat al Guvernului vorbea despre acte de terorism legionar care trebuie stopate cu fermitate. Seara, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroșani, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre București.

Măcelul din 14 iunie

La ora 6.00, în Piața Universității erau deja circa 10.000 de mineri, care s-au organizat în trei puncte principale: în jurul Ministerului de Interne, Casei Centrale a Armatei și hotelului Intercontinental. Au trecut imediat la treabă făcând „ordine“ prin agresarea a numeroși studenți, intelectuali și elevi. Au fost devastate sediile PNȚCD, PSDR și PNL și a fost atacată Universitatea. Nu au scăpat de furia ortacilor nici redacțiile România liberă, Dreptatea, Expres, 22, Zig Zag și Baricada.

Până la ora 6.00, în dimineața de 15 iunie, la unitățile sanitare din Capitală s-au prezentat, la camerele de gardă, un număr de 462 de persoane, acuzând diferite traumatisme.

După ce președintele Iliescu le-a mulțumit pentru faptele lor, în jurul orei 15, la Pavilionul Expozițional din Piața Presei, minerii au fost urcați în autobuze și duși la Gara de Nord, de unde, cu garnituri speciale de tren, au părăsit Bucureștiul.

Varianta Talpeș: Lovitură de stat pusă la cale de francezi

Ioan Talpeș, fost șef al SIE, declara, în 2012, că violențele din 13 iunie 1990 au fost provocate de agenți ai unor state străine. „În 13 iunie a fost o lovitură care urmărea să sisteze ce s-a decis la 20 mai (data alegerilor din 1990 - n.r.). Printre cei care au declanșat violențele au fost agenți ai altor state, cum ar fi francezi, care doreau o alta formulă de guvernare. S-au amestecat și rușii, dar nu prea tare, iar unguri au fost cu certitudine. În schimb, americanii n-au avut nimic de a face cu ce s-a întâmplat“, dezvăluia Talpeș pe Giga TV. „În 10 iunie 1990, pe cand eram consilier al ministrului Apărării, a venit la noi un cetățean francez, care ne-a cerut să-i închiriem două elicoptere pentru ziua de 13 iunie, între orele 12 și 20. El zicea că vrea să facă un film despre revoluție, să filmeze traseul demonstranților. Am zis să-i dăm, după care m-am uitat pe geam și am văzut teii înfloriți, tot Bucureștiul era înflorit. După care m-am gândit, ce reconstituire vrea să facă ăsta, ce filmează ăsta, doar revoluția a avut loc în decembrie, iar acum e plin de flori!“, a povestit Ioan Talpeș. El a susținut că lovitura de stat pusă la cale în 13 iunie 1990 urmărea să-l instaleze ca prim-ministru pe Radu Câmpeanu, președintele PNL, în locul lui Petre Roman. „Există înregistrări!“, a mai precizat Talpeș.