Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec s-a născut în jurul anului 1750, în satul Valea Jidanului din Transilvania, dar familia sa se mută în Moldova, fugind de persecuțiile austro-ungare.

Iosif ajunge ucenic al lui Paisie Velicicovski, pe când acesta se afla la mănăstirea Dragomirna. Își va urma apoi duhovnicul la mănăstirile Secu și Neamț, la cea din urmă se tunde în monahism și este hirotonit preot. Devine duhovnic la schitul Pocrov și la schiturile de maici Gura Carpenului și Durău, apoi se sihăstrește în pădurile de lângă Sihla. Din îndemnul lui Paisie, Sfântul pune după 1785 bazele mănăstirii Văratec, unde este cel dintâi duhovnic. Aici formează o obște de 200 de maici pe care le păstorește vreme de 30 de ani. Trece la cele veșnice în 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii de la Văratec.