Drama repatriaților. Învinși de criza din vest, românii se întorc în țară. Copiii lor nu știu limba română

Criza din vestul Europei a făcut, ca multe familii de români care emigraseră în țări ca Italia sau Spania să se întoarcă în România. Multi dintre ei au copii care s-au născut în țări străine și nu cunosc limba română.

Integrarea lor, dar și a părinților este dificilă pentru că autoritățile nu știu să gestioneze situația, după ce au promis conaționalilor că dacă revin în patrie, îi vor aștepta ”laptele și mierea”.  

Vasile Şalaru, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, a declarat, pentru gazetaromaneasca.com, că numărul copiilor care se întorc acasă pentru a urma şcoala aici a crescut cu 30%, cei mai mulţi, venind din Italia (4.153 elevi) şi Spania (1.857). Per total, în actualul an şcolar s-au repatriat la studii 6.781 elevi.

Un număr de aproape 7.000 de copii întorşi acasă înseamnă peste 10.000 de adulţi repatriaţi împreună cu ei.

O nouă taxă de la 1 ianuarie. Șoferii fără loc de parcare vor plăti în plus

Ultimul boem al secolului XX. S-a stins singur și trist, înconjurat doar de pisicile sale

”Principala problemă a copiilor care se întorc este faptul că mulţi dintre ei nu cunosc bine limba română. În ciuda eforturilor depuse de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu Institutul Limbii Române şi Ministerul Educaţiei, în ciuda banilor din ce în ce mai mulţi alocaţi cursurilor LCCR, adică Limba, Cultura şi Civilizaţia Românească, mulţi dintre acei copii care se întorc au probleme cu limba română”, titrează gazetaromaneasca.com.

Conform publicației din diasporă, având în vedere inerţia mare a sistemului, aceste cursuri din străinătate sunt mai degrabă inutile, nu ajung la copiii care au nevoie, iar nivelul este mai degrabă amatoristic. Selecţia cadrelor didactice lasă mult de dorit, mai ales la capitolul transparenţă . Banii pentru cursurile de limba română au devenit un fel de subvenţie pentru tot felul de asociaţii şi pentru doamne care nu au altceva mai bun de făcut. În plus, cursurile de limba română sunt îmbibate de un patriotism strident, care pe de o parte atrage părinţi exaltaţi, pe de altă parte sperie copiii.

Rezultatele se văd în statistici: majoritatea copiilor întorşi au probleme cu limba. Cursurile de română sunt inutile.

Nici adulții care se repatriază nu sunt scutiți de piedici și greutăți. Ei au probleme de adaptare, uitând stilul românesc de a face afaceri.

Autoritățile au promis că, până la sfârșitul anului, va exista un fond de stimulare a antreprenoriatului pentru cei întorși din diasporă. Rămâne de văzut dacă proiectul va fi pus în practică, având în vedere buna tradiție românescă de a promite azi și a uita mâine.