Dragnea, vizat de o nouă ANCHETĂ Rise Project. Directiva europeană UITATĂ

Dragnea, vizat de o nouă ANCHETĂ Rise Project. Directiva europeană UITATĂ

Liderul PSD, Liviu Dragnea, este din nou vizat de o anchetă a jurnaliștilor de la Rise Project. După ce aceștia au scris că președintele social-democrat ar deține firma Tel Drum prin acțiuni la purtător, acum ei ar indica faptul că România amâna momentul intrării în vigoare a unei Directive europene care prevede interzicerea companiilor cu acțiuni la purtător și care obligă firmele să-și declare acționariatul, respectiv proprietarul real.

De asemenea, jurnaliști de la portalul online mai sus menționat atrag atenția că țara noastră riscă sancțiuni financiare fiindcă nu a transpus în legislația internă normele europene pentru prevenirea și combaterea spălării de bani și a terorismului.

„O Directivă aprobată de Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene pe 5 iunie 2015 trebuia aplicată și în România până pe 26 iunie 2017. În acest moment există doar un draft al legii, fără aprobările necesare. 

Într-un răspuns oficial trimis RISE Project, Comisia Europeană (CE) susține că a deschis pe 16 iulie 2017 procedurile de infringement (Comisia sancționează statele care nu-și adaptează legislația internă la cea europeană - n.r.) față de România și a alte 15 țări. În astfel de situații, orice stat membru riscă un proces internațional și o amendă consistentă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Prin această directivă, CE vrea să determine scăderea finanțărilor primite de grupările teroriste prin operațiuni de spălare de bani realizate în spațiul UE. Phyllis Atkinson, expert la Basel Institute on Governance în prevenirea spălării banilor și fost procuror al unui departament de elită din Africa de Sud, ne-a explicat că normele Comisiei schimbă radical regula jocului: “Directiva include câteva schimbări fundamentale ale procedurilor privind combaterea spălării banilor, printre care modificări privind modurile de cunoaștere a clientelei, o atenție specială privind beneficiarii reali și un registru special al acestora, analize de risc, o definire mai amplă a persoanelor expuse politic și scăderea la 10.000 de euro a plafonului maxim pentru plățile cash”.

Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) este instituția care reglementează acest sector în România. Oficiul a publicat primul draft al legii abia în luna mai, anul acesta, în condițiile în care ea trebuia să fie publicată în Monitorul Oficial până pe 26 iunie.

Legea, care ar include și transparentizarea societăților cu acțiuni la purtător, trebuia să fie deja aprobată de Parlament, însă proiectul este și acum în lucru  la ONPCSB. Oficiul a derulat două runde de consultări cu instituțiile care se ocupă de combaterea și investigarea spălării banilor – Ministerul Justiției, DIICOT și Parchetul General”, scrie Rise Project.

Jurnaliștii mai precizează că au solicitat puncte de vedere pe marginea acestui subiect de la DIICTOT, Parchetul General și Ministerul Justiției, dar instituțiile nu au oferit un răspuns până în momentul publicării materialului. 

Articolul Rise Project mai relevă că în prima sa versiune, actul normativ prevede înființarea registrelor cu beneficiari reali pentru un spectru larg: firme, asociații sau fundații. „Altfel spus, o companie cu acțiuni la purtător, cum este cazul Tel Drum sau al Elcomex, va fi obligată să declare la Oficiul Național al Registrului Comerțului cine este proprietarul real. Experții consultați de RISE Project susțin că, fără sancțiuni clare, nici această prevedere nu va fi eficientă”, notează ziariștii.