Momentul beatificării Slujitoarei lui Dumnezeu Veronica Antal, românca ucisă în 1958 cu 42 de lovituri de cuţit pentru că şi-a apărat fecioria, se va celebra în cadrul unei Sf. Liturghii pontificale prezidate de Cardinalul Prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor din Vatican, Angelo Amato, ce va avea loc în decursul acestui an.

Preotul Damian Pătraşcu, care este Postulator general al Ordinului Franciscan la Vatican şi cel care se ocupă de dosarul româncei, a explicat pentru Evenimentul Zilei că „tocmai simplitatea vieţii Veronicăi Antal a făcut-o sfântă” şi că atunci când va fi trecută în rândurile sfinţilor Bisericii Catolice, ea va fi considerată Sfânt Martir.

​Decretul semnat de Papa Francisc în data de 26 ianuarie, prin care se certifică „martiriul Slujitoarei lui Dumnezeu Veronica Antal, laică, aparținând Ordinului Franciscan Secular, născută la 7 decembrie 1935 la Nisiporești (România) și ucisă din ură faţă de credință pe 24 august 1958 la Hălăucești (România)”, a deschis practic drumul spre beatificarea ei.

Preotul Damian Pătraşcu a explicat pentru EVZ că pentru a fi trecută oficial în rândurile „Fericiţilor” din Biserica Catolică mai este doar un pas: „Va deveni ofical după ce vom oficia Liturghia de beatificare, care va avea loc în acest an. Încă nu am stabilit data, dar va fi sigur în România”. 

Beatificarea româncei a fost începută în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al-II-lea

Procesul de beatificare a fost deschis în vara anului 2003. În data de 10 iulie 2003, Papa Ioan Paul al-II-lea a fost cel care a deschis acest drum, după ce Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican a emis edictul „nihil obstat” (nimic împotrivă –n.r.) şi a intitulat- o pe Veronica Antal „Slujitoare a Domnului”. Cercetările pentru beatificarea ei au început în România în data de 25 noiembrie 2003 şi au fost coordonate de către preotul Damian Pătraşcu.

„Chiar dacă ea a fost percepută ca sfântă de către oameni imediat după momentul morţii, procesul nu a putut fi făcut înainte de 1989 pentru că era interzis din cauza condiţiilor politice din România. Chiar şi după Revoluţie a fost amânat pentru că un astfel de proces are nevoie de oameni specializaţi.

Preotul Anton Demeter a strâns, până în anul 1994, 227 de mărturii de la oameni, dar există o legislaţie care spune că este nevoie de oameni acreditaţi pentru un astfel de proces. Eu am făcut studii de teologie la Padova şi o specializare în instruirea proceselor de canonizare la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor din Vatican, astfel că, după abslovire şi întoarcerea în ţară am putut prelua cazul Veronicăi Antal”, ne-a explicat preotul, care acum este Postulator general al Ordinului Franciscan la Roma.

Mărturiile oamenilor au fost făcute sub jurământ

Timp de trei ani, el, împreună cu un tribunal bisericesc special constituit în acest scop, a strâns date şi mărturii despre viaţa Veronicăi Antal. „La dosarul ei am strâns tot ce a ţinut de viaţa ei, de la certificatul de naştere sau notele de la şcoală până la situaţia ei medicală. La şcoală a învăţat bine, deşi a făcut doar patru clase pentru că aşa erau timpurile atunci.

De la cei care au fost colegi cu ea am aflat că recita poezii şi era membră a corului bisericii. La acelaşi dosar am strâns mărturii ale oamenilor care au cunoscut-o, care au fost făcute sub jurământ. Printre actele trimise la Vatican au fost şi mărturiile strânse de preotul Anton Demeter”, ne-a mai spus preotul Damian Pătraşcu.

În vara anului 2006, dosarul, care are peste 3.000 de pagini, a ajuns la Vatican, iar în data de 24 mai 2008, Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor, după ce a studiat actele, a validat procesul de beatificare a Veronicăi Antal.

Preotul a explicat şi de ce a durat atât de mult până la semnarea efectivă a actului de către Papă: „Sunt foarte multe dosare de beatificare şi Biserica cercetează amânunţit ca să aibă o certitudine morală când emite un astfel de act. Eu am în lucru câteva zeci de astfel de cazuri, cel mai vechi fiind al unei persoane care a trăit în anii 1200. La Vatican, în acest moment sunt câteva mii de astfel de cazuri, care sunt cercetate”.

Cine este Damian Pătraşcu

S-a născut la 23 aprilie 1973 la Bacău, Nicolae Bălcescu. A studiat la Padova și a fost hirotonit diacon în Bazilica Sf. Anton. În data de 15 iulie 1999 a fost hirotonit preot. La Roma, a studiat la Institutul Patristic „Augustinianum”, obţinând diploma de master în patrologie şi patristică (2001). În anul 2000 a absolvit Şcoala pentru postulatori, iar în anul 2008 a devenit doctor în filozofie. Din 2016 a fost numit Postulator General al Ordinului Franciscan. Postulatorul este cel care coordonează procesele de beatificare şi canonizare în cadrul Bisericii Catolice.

Ce notiţe a făcut Veronica Antal în timpul vieţii

În dosarul de beatificare al Veronicăi Antai se găsesc şi 150 de poezii şi 50 de cântece dedicate ei, care eu fost compuse în ultimii 60 de ani de oamenii din zona în care a trăit. Iată versurile unuia dintre cântece: „Câștige sufletul tău/ A cerului mare comoară,/ Fecioară martiră pe câmpul de luptă, / Să-ți fie țărâna ușoară”. În acelaşi dosar să găsesc şi câteva notiţe rămase de la Veronica Antal.

„Ce fericit este acela care locuieşte în Tine, Doamne“, „O dulce legătură ce mă uneşte cu Iisus“, „Primeştemă, Iisuse, la şcoala sfinţilor, ca să fiu vrednic de Tine“, „Doamne, scapămă, că pier. Adăpostită în Inima Ta, eu sunt în loc sigur“ sau „Îngerilor, scrieţi în cartea vieţii şi acest legământ: Eu sunt a lui Iisus şi Iisus este al meu“ sunt câteva dintre notiţe.

Minunile Veronicăi Antal, cercetate la Vatican

Despre Veronica Antal, preotul Damian Pătraşcu ne-a spus că este specială prin viaţa simplă pe care a dus-o: „Tocmai simplitatea vieţii ei a transformato în sfântă. Şablonul pe care se măsoară sfinţenia unui om este Sfânta Scriptură. Omul trebuie să trăiască virtuţile aşa cum sunt prezentate ele în Scriptură, iar mărturiile oamenilor despre ea spun că aşa şi-a dus viaţa simplă.

Ea a ajutat foarte mulţi bolnavi în scurta ei viaţă. De asemenea, oamenii ne-au spus că şi-a mărturisit credinţa şi a reuşit să strângă în jurul ei câteva zeci de tinere din zonă, care i-au urmat exemplul. Moartea ei este un martiriu şi pentru faptul că ea a făcut un legământ de castitate la vârsta de 16 ani. Acest legământ l-a făcut în inima ei şi nu în faţa unui preot. Sfințenia poate fi peste tot. Veronica a trăit printre oameni în curăție, ca o sfântă, nu e nevoie să fi mers pe ape, ca Iisus.”.

Poate deveni sfânt martir al Bisericii Catolice

După slujba de beatificare, Veronica Antal va intra în procesul de canonizare şi trecere a numelui ei în rândurile sfinţilor. Preotul Damian Pătraşcu ne-a explicat ce înseamnă acest proces: „Sunt două categorii de sfinţi. Sunt sfinţi prin virtuţi, cei care au murit de moarte naturală, dar au dus o viaţă exemplară. În cazul lor este nevoie de cel puţin două minuni documentate, una pentru beatificare şi cealaltă pentru canonizare. A doua categorie se referă la sfinţii martiri, care au murit pentru Hristos. În cazul lor nu se cere minune pentru beatificare, dare este necesară una pentru canonizare”.

Românca Veronica Antal se află în cea de-a doua categorie, fiind beatificată fără necesitatea unei minuni, deşi în dosarul ei există mărturii ale oamenilor care susţin că rugăciunile adresate ei au provocat vindecări inexplicabile.

„Biserica nu face sfinţi, ci recunoaşte sfinţenia”

Pentru trecerea ei în rândurile sfinţilor, este nevoie să se producă cel puţin o minune, în urma unei rugăciuni adresate lui Dumnezeu prin mijlocirea Veronicăi Antal. Acest fenoment trebuie să se întâmple după slujba de beatificare şi trebuie să fie foarte bine documentat. „Minunea se poate întâmpla şi în timpul Liturghiei de beatificare. În acest moment există mărturii ale oamenilor care spun că Veronica a făcut minuni, dar este nevoie de una produsă după această dată.

Trebuie înţeles că lumea recunoaşte minunile, iar Biserica doar adună mărturiile. Biserica nu face sfinţi, ci recunoaşte sfinţenia”, ne-a explicat preotul Damian Pătraşcu.

Vaticanul nu acceptă minunile produse în cazul bolilor psihice

Dar ce înseamnă aceste minuni şi cum sunt documentate?

„Primul pas pentru certificarea unei minuni este mărturisirea omului care a trăit acel act supranatural. Cele mai dese sunt cele de vindecări fizice. Persoana care mărturiseşte vine cu prognosticul medicilor, care arată că suferă de o boală incurabilă ce nu poate fi tratată cu tehnologia de astăzi şi cu actele care demonstrează că şi-a revenit inexplicabil. O comisie de medici specialişti de la Vatican cercetează amănunţit cazul şi abia după acceptul lor se certifică faptul că avem de a face cu o minune. 

Totuşi, la Vatican nu se acceptă cazuri de vindecări de boli psihice. Mai există şi alte tipuri de minuni documentate. Spre exemplu, avem un caz unde o persoană a mers cu un sac de grâu ca să-l împartă săracilor. Numai că, după ce grâul din sac s-a terminat, persoana a continuat să scoată grăunţe din acelaşi sac, care părea gol, şi să împartă la sute de oameni. Acestea se numesc minuni multiplicatoare de produse.

Trebuie înţeles că toate aceste minuni sunt făcute prin voia lui Dumnezeu, sfântul fiind doar un mijlocitor al voinţei divine”, a explicat preotul.

A făcut parte din Ordinul Franciscanilor

Veronica Antal a făcut parte din ramura franciscanilor terțiari a Ordinului Franciscan, fondat de sfântul Francisc de Assisi în anul 1209, ei reprezentând cea mai veche latură a acestui ordin al Bisericii Catolice. Numele de „conventuali” (fraţi ai comunităţii-n.r.) a fost adăugat încă din primele timpuri, nu atât pentru a sublinia un loc (conventul - casa fraţilor), cât referinţa fundamentală la fraternitate, la viaţa comunitară, din latinescul „cumvenire”, mai exact „a se aduna” împreună, a împărtăşi acelaşi stil de viaţă.

Ordinul Fraţilor Minori Conventuali este una din cele trei ramuri principale ale ordinelor monastice franciscane. În România sunt răspândiţi cu precădere în Moldova, sediul provinciei române aflându-se în oraşul Bacău.

Veronica Antal a dorit să se călugărească în Congregaţia Surorilor Franciscane, dar nu a fost posibil din cauza faptului că mănăstirile franciscane din România fuseseră închise de autorităţile comuniste. Acesta este motivul pentru care ea a ales să facă legământul de castitate.

Ce înseamnă canonizarea

Canonizarea (sau sanctificarea) înseamnă ridicarea la cinstea altarelor, în rândul sfinților Bisericii Catolice. Beatificarea, adică ridicarea în rândul fericiților Bisericii, este primul pas în procesul de canonizare. Fericitul este declarat „Sfânt” într-o liturghie publică solemnă de canonizare şi cultul său este extins peste tot unde există o comunitate de credincioşi. Se stabileşte, de asemenea, şi o dată în calendarul liturgic general în care se va face memoria acestui nou sfânt (poate coincide sau nu cu cea de la beatificare).