Editura Evenimentul si Capital

Dosarul Revoluţiei a fost redeschis pentru că procurorii au protejat Armata

Armata a scos tancurile împotriva manifestanților pe 21 decembrie 1989
Autor: | | 5 Comentarii | 1375 Vizualizari

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată, în motivarea deciziei, că cercetările trebuie reluate deoarece clasarea anchetei s-a dispus fără ca niciunul dintre obiectivele stabilite să fie atins.

Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat ieri că dosarul Revoluţiei a ajuns la Parchet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la el va lucra o echipă nouă. Anunţul a fost făcut după ce, luni, ÎCCJ a comunicat Hotărârea Penală privind redeschiderea dosarului.

„Dosarul a ajuns şi se organizează desfăşurarea anchetei la Secţia parchetelor militare. Va fi o echipă nouă care va lucra şi vom stabili adevărul şi în acest dosar”, a declarat Lazăr. Cercetările din dosarul Revoluţiei trebuie reluate pentru că ancheta iniţială în acest caz a fost făcută „superficial”, fără a fi analizate probele existente, iar urmărirea penală din 2004 a întrerupt prescripţia pentru toţi participanţii la fapte, se arată în motivarea ÎCCJ.


Anchetă de ochii lumii

Magistratul notează că procurorii care au dispus clasarea anchetei au făcut acest lucru fără ca „niciunul” dintre obiective stabilite la demararea cercetărilor să fie atins. „Niciunul dintre acestea nu a fost atins, nefiind stabilită, în mod echivoc, starea de fapt, circumstanţele concomitente şi ulterioare evenimentelor din decembrie 1989. Judecătorul de cameră preliminară constată că organele de urmărire penală s-au rezumat la prezentarea situaţiei persoanelor vătămate, a victimelor, făcându-se trimitere la actele medicale prin care s-au constatat leziunile ori decesul acestora, la declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor, fără o analiză a probelor administrate şi fără trimitere la persoanele care au fost implicate în aceste evenimente”, se arată în motivarea deciziei de confirmare a redeschiderii dosarului.


Toate persoanele care au participat la măcel pot fi trase la răspundere

În motivare se subliniază că prescripţia nu înlătură răspunderea penală în cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii, iar „omisiunea, neglijenţa organelor de urmărire penală nu-l pot exonera pe infractor de pedeapsă”. Potrivit judecătorului de cameră preliminară, efectele întreruperii prescripţiei se produc pentru fapte, nu pentru persoane. Astfel, pot fi trase la răspundere toate persoanele care au participat, chiar dacă nu sunt cunoscute încă, consideră magistratul.


Ancheta nu şi-a propus să afl e cine a exercitat efectiv conducerea Armatei


Judecătorul de cameră preliminară la Înalta Curte a constat că ancheta nu a stabilit „şi nici nu şi-a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda Armatei şi cine a exercitat-o efectiv (…) Dacă până la demisia guvernului Dăscălescu s-ar putea accepta faptul că generalul Victor Stănculescu a exercitat legal funcţia de ministru al Apărării Naţionale, după acest moment conducerea armatei trebuia preluată de prim-adunctul ministrului Apărării Naţionale şi şeful Marelui Stat Major, generalul Ştefan Guşă. De altfel, acesta, împreună cu generalul Iulian Vlad, după instituirea Comandamentului militar unic, au încercat să asigure conducerea operaţiilor militare din sediul Comitetului Central. Există însă mărturii potrivit cărora acestora, din ordinul generalului Stănculescu li s-au tăiat legăturile telefonice; acelaşi lucru s-a întâmplat la Inspectoratul General al Miliţie”.

Niciunul din ofiţerii de comandă nu a fost audiat

Judecătorul a mai observat că ancheta nu a stabilit momentul în care generalul Nicolae Militaru a preluat conducerea armatei şi în ce temei. Mai grav este însă că „niciuna din persoanele din comanda armatei nu a fost audiată cu privire la aceste aspect (…) Pe de altă parte ancheta nu stabileşte în ce condiţii preluarea comenzii armatei a fost făcută de ofiţeri în rezervă, câţi ofiţeri în rezervă au fost numiţi la conducerea armatei, iar aceştia nu au fost identificaţi. De asemenea, ancheta nu stabileşte dacă prin încercarea de izolare a generalilor Guşă şi Vlad la sediul Comitetului Central s-a urmărit divizarea comenzii Ministerului Apărării Naţio nale”.


Armata a controlat total comunicaţiile, Securitatea fiind izolată

Judecătorul de la ICCJ a mai constatat că susţinerea procurorilor cu privire la „insuficienţa şi precaritatea mijloacelor de comunicaţii, transmisiuni, necesare asigurării legăturii între componenţii diferitelor dispozitive” este contrazisă tocmai de actele pe care aceştia le-au ataşat la dosar. „Potrivit declaraţiei martorului Dumitrescu Ionel (colonel inginer, Ofiţer I în cadrul UM 02348 – Secţia de înzestrare cu materiale tehnice a Consiliului Politic Superior al Armatei, având ca atribuţii asigurarea cu tehnică de propagandă la inamic a UM 02487 (război psihologic şi asigurare cu tehnică de propagandă şi cultură – televizoare, aparate radio, amplificatoare de putere, magnetofoane – pentru întregul MapN), menţinerea în funcţiune a comunicaţiilor teritoriale civile şi militare dinainte de fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu a permis asigurarea transmiterii ordinelor spre structurile civile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor şi în general a întregii situaţii. Din ordinul ministrului adjunct Stelian Pintelie şi cu acordul meu au fost izolate din punct de vedere al comunicaţiilor unităţile de securitate, cele ale miliţiei şi structurile PCR. Din ordinul lui Pintelie Stelian s-a dat ordin ca din data de 22.12.1989 să se întrerupă legăturile telefonice ale Securităţii, atât în Bucureşti, cât şi în cele 41 de direcţii de comunicaţii judeţene. Personal am verificat dacă ordinul de întrerupere a legăturilor telefonice la unităţile de securitate şi sediile PCR a fost executat”.

„Reţeaua” DIA a funcţionat în timpul evenimentelor

Judecătorul concluzionează că „începând din 22 decembrie 1989, când, practic, structurile de Securitate au fost desfiinţate şi întregul sistem de comunicaţii a intrat sub controlul armatei, nu se mai poate invoca existenţa unor informaţii eronate decât în situaţia în care acestea erau transmise/ acceptate cu bună ştiinţă. În egală măsură, ancheta nu şi-a propus să stabilească şi nu a urmărit în ce măsură a existat o preocupare pentru asigurarea culegerii de informaţii şi obţinerea unor date reale cu privire la situaţia din acele momente, în condiţiile în care Departamentul Securităţii Statului fusese destructurat, încetându- şi activitatea, iar unităţile de contrainformaţii militare fuseseră trecute în subordinea MapN. Unele unităţi militare, precum şi Marile Unităţi ale armatei aveau în structura lor subunităţi sau grupe de cercetare în adâncime şi diversiune, care puteau să efectueaze prin oameni special antrenaţi diverse acţiuni de informare, necesare pentru elaborare planului de acţiune (…) Pavel Coruţ, fost şef al Biroului Contrainformaţii din DIA a arătat în faţa Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 că Direcţia de Informaţii a Armatei avea o reţea secretă special destinată teritoriului vremelnic ocupat (…) Această Reţea, organizată încă din timp de pace, în temeiul art. 18 din legea 14/972, a funcţionat în timpul evenimentelor din 1989, dar activitatea ei nu a fost verificată”.


Uite dosarul, nu e dosarul

Înalta Curte a confirmat pe 13 iunie decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei. Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura interimatul în funcţia de procuror general, a anunţat redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, „fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.

Bogdan Licu a declarat atunci că această decizie a fost luată după ce a cerut de la Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul Revoluției, pentru a analiza temeinicia și legalitatea soluției dispuse în cauză, având în vedere atât plângerea depusă de președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, împotriva acestei hotărâri, cât și discuțiile care au avut loc în spațiul public.


Presiunea revoluţionarilor

Parchetul Militar a clasat, pe 14 octombrie 2015, dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni. După această decizie de clasare, sute de revoluţionari au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângeri împotriva soluţiei date de procurori.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate