După mai multe luni de la primele audieri, fostul ministru de Externe este acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi organizat discreționar alegerile prezidențiale din Diaspora

Procurorii DNA au cerut, ieri, Senatului României, încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale faţă de Titus Corlăţean, pe atunci ministru de Externe, în dosarul Diaspora, care vizează alegerile prezidenţiale din 2014.

Mai exact, DNA susţine că dreptul de vot al cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia. Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.

În replică, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a afirmat, în legătură cu solicitarea DNA: „Pe mine nu m-a informat nicio instituţie. Sunt surprins să aflu dn presă despre această sesizare. Nu comentez”.

Biroul Permanent al Senatului va discuta, azi, solicitarea Justiţiei în cazul lui Corlăţean, urmând ca acest for să dea un termen Comisiei Juridice pentru întocmirea unui raport pe baza referatului DNA.

Ulterior, plenul Senatului se pronunţă prin vot asupra raportului Comisiei juridice.

A garantat cu funcția

După scandalul declanșat la primul tur al prezidențialelor, când mii de români nu au putut vota, din cauza proastei organizări a scrutinului din străinătate, MAE a promis că ia măsuri. Pe atunci premier, Victor Ponta a declarat că, dacă la turul II al alegerilor va exista un român din Diaspora care va dori să voteze și nu va putea, din cauza organizării, atunci toată echipa din MAE pleacă, menționând că ministrul de Externe de atunci, Titus Corlățean, va fi la Londra pe 16 noiembrie. Titus Corlățean declara, în aceeași zi, că MAE va lua măsuri pentru ca situația care a nemulțumit atâția români să nu se repete.

FOTO: Cozile la secţiile de votare din străinătate au fost principala temă de campanie între cele două tururi de scrutin

Cu şase zile înaintea celui de-al doilea tur însă, Titus Corlăţean spunea că a decis să demisioneze de la conducerea ministerului de Externe, acuzând presiunile la adresa sa: „Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice şi electorale ale domnilor Băsescu şi Iohannis. Nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate”, a spus el.

Problema tabelelor

În cele două tururi de scrutin de la prezidenţialele din 2014, românii din Diaspora au aşteptat ore în şir să voteze la secţiile din străinătate. Românii din străinătate au acuzat blocajul creat de completarea tabelelor din listele suplimentare. Unul dintre membrii unui Birou Electoral din Bruxelles, Marius Nicolescu, spunea după primul tur: „Am fost prea puțini. Am fost șase membri ai comisiei, am primit numai cinci ștampile și cinci cabine de vot. În anul 2014 încă trebuie să notăm într-un tabel toate informațiile alegătorilor incluzând adresa completă și CNP. Pierdem vremea comparând cu actele de identitate”.

Meleşcanu spune și azi că votul în turul II trebuia să aibă loc în aceleași secții de votare

După demisia lui Corlăţean, Teodor Meleşcanu a preluat conducerea Ministerului de Externe şi, implicit, organizarea votului pentru turul II al alegerilor prezidenţiale din Diaspora. La scurt timp, guvernul a suplimentat cu 1,5 milioane de lei bugetul Ministerului de Externe pentru turul doi al prezidențialelor, dar nu a creat noi secţii de votare, principala revendicare.

FOTO: Teodor Meleşcanu a avut cel mai scurt mandat în fruntea unui minister, cel de Externe, doar 8 zlle FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU

Mai mult, cu două zile înaintea turului doi al alegerilor prezidențiale, Meleşcanu a afirmat că nu MAE organizează scrutinul în Diaspora, ci BEC. Răspunsul lui Meleşcanu a venit după ce, în urmă cu câteva zile, BEC a emis un comunicat de presă potrivit căruia, „prin Hotărârea nr. 4H/ 4.11.2014, Biroul Electoral Central a dat o interpretare dispozițiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 370/2014, în sensul inexistenței impedimentului legal referitor la organizarea de noi secții de votare în străinătate, invocat de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului II de scrutin”.

În ziua votului, întrebat de un jurnalist dacă a propus prelungirea programului în secţiile de votare din străinătate, Meleşcanu a răspuns: „Am trimis propunerea la BEC care a respins această propunere. Îmi pare foarte rău pentru ei”. Apoi, deşi a promis că va vota în afară, Meleşcanu a votat, în cele din urmă, în Bucureşti. Urmare a scandalului din Diaspora, Meleşcanu a demisionat şi el.

Întrebat, ieri, de EVZ dacă nu ar fi fost mai bine să organizeze noi secţii de votare, Meleşcanu a afirmat că ar fi încălcat articolul 54 al legii 370 din 2014, care prevede că între turul I şi turul II nu se pot face modificări. „Votul trebuie să aibă loc în aceleaşi secţii de votare şi în aceleaşi condiţii electorale”. El a mai punctat că a luat măsuri de organizare a votului care au condus la creşterea numărului de votanţi de la 160.000 la aproape 400.000 în turul II. Întrebat dacă nu îi este teamă că va fi chemat la DNA din acelaşi motiv ca şi Corlăţean, al organizării deficitare a votului, Meleşcanu a afirmat: „Dacă se întâmplă ceva poate să fie o confirmare a faptului că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”.