Dosarul „Belina” o ia la vale, pe urmele anchetării Ordonanței 13

Dosarul „Belina” o ia la vale, pe urmele anchetării Ordonanței 13

Dosarul vizează trecerea, prin hotărâri de guvern, a insulei Belina şi a Braţului Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, care ulterior le-a închiriat societăţii comerciale Teldrum SA

Avocatul Cristian Ene, a declarat, pentru Evenimentul zilei, că, în cazul acuzelor care le sunt aduse Rovanei Plumb şi lui Sevil Shhaideh în dosarul „Belina”, există oportunitatea ca decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind anchetarea de către procurori a modului de emitere a OUG 13 să se aplice: „O Hotărâre de Guvern sau de ministru rămâne o decizie a Executivului. Astfel că există oportunitatea să se aplice şi asupra actului administrativ emis ce implică scoaterea unui teren din proprietatea statului și trecerea lui în proprietatea publică a statului, adică a Consiliului Județean. Astfel că, decizia CCR poate avea incidență în acestă cauză, dacă se va analiza doar caracterul de oportunitate în cauză. Însă, acuzatorul DNA trebuie să verifice numai caracterul de legalitate al actelor emise de Guvern, ministru, așa cum a precizat decizia CCR”. 

„Acesta dosar nu trebuia deschis”

Fostul procuror, acum avocat, Florea Constantin, susține că lucurile stau șI mai grav. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru EVZ, că șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, ar trebui demisă de îndată pentru că a recidivat. Principiile sunt aceleași. În OUG 13 procurorii au încălcat Constituția, și acum au aceeași opinie că verifică de ce Guvernul a dat o Hotărâre. Dosarul acesta nici nu trebuia pornit. Asta dovedește că au recidivat și că nu respect deciziile CCR. E un punct de vedere, dar ar trebui să-I demită pe loc. Șefa DNA nu se supune autorității ministrului Justiției, care i-a atras atenția atunci, cu OUG 13, că a încălcat Constituția”, a spus tranșant avocatul Constantin Florea.

Ne puteți urmări și pe Google News

DNA şi-a arogat competenţe pe care nu le avea

Curtea Constituţională a României a decis, în cazul vestitei OUG 13, că DNA „și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal”. CCR a statutat în decizia nr. 68 din 27.02.2017 că „toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului Justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptă- rii actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală”.

„Belina”, deschis în luna mai

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a precizat într-un interviu acordat ieri unui post de radio că dosarul „Belina”, în care sunt vizaţi doi miniştri din Guvern, vicepremierul Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb, a fost deschis în mai 2017, nu în anul 2014, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public. „Dosarul nu este din 2014, acest dosar a fost deschis în luna mai 2017. Suntem în septembrie, deci în decurs de patru-cinci luni de zile noi am făcut primele acte şi primele verificări. (...) În momentul în care au apărut primele informaţii că s-au comis fapte de competenţa DNA în legătură cu adoptarea unei hotărâri de guvern, atunci neam sesizat din oficiu, şi acest lucru a apărut în luna mai 2017”, a declarat Kovesi la Europa FM.

Întrebată cum comentează acuzaţiile lansate în spa- ţiul public, conform cărora prin acest dosar se încearcă „distrugerea” Guvernului şi a PSD, şefa DNA a răspuns: „Nu există aşa ceva”.

Victor Ponta, audiat în două dosare în aceeaşi zi

Pe 18 septembrie, fostul premier Victor Ponta a fost audiat timp de patru ore de procurorii anticorupţie în două dosare, dintre care unul era „Belina”. „Domnul Ponta în acea zi nu a fost audiat doar într-un singur dosar, au fost două audieri în două dosare diferite, ca să lămurim şi această percepţie”, a explicat Kovesi . „Deşi noi, avocaţii, avem dreptul să asistăm la lucrările de umărire ce se desfăşoară în dosarul de urmărire pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi sub numele «Belina», de fapt, Sorin Grindeanu şi Victor Ponta au fost audiaţi în alt dosar. Din punctul nostru de vedere, este greşit să intrumentezi urmărirea penală în două dosare diferite şi ulterior să le aduni. (...) Domnul Ponta a fost audiat într-un dosar deschis în 2014. În acest dosar, deşi s-au făcut audieri care priveau problematica de lacul Belina, s-au făcut audieri în lipsa avocaţilor care aveau dreptul să asiste la audierile care se fac în legătură cu lacul Belina”, a anunţat avocata Maria Vasii (foto), în emisiunea „100 de minute”, de la Antena 3.

Carmen Dan o contrează pe şefa DNA

Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a declarat, ieri, că Laura Codruţa Kovesi a cerut detaşarea la DNA pentru „anumiţi poliţişti indicaţi nominal”. „Nu a fost solicitată prelungirea unor detaşări, ci solicitări de detaşare pentru anumiţi poliţişti indicaţi nominal. Nu cred că este în regulă ca DNA să solicite nominal pentru MAI, să facă recrutare, înţeleg, în interiorul instituţiei. Asta ca principiu. (...) În anul 2017, s-a solicitat de către DNA încetarea detaşării pentru opt poliţişti. Nu cred că se poate afirma că activitatea DNA este blocată pentru că nu aprobă ministrul de Interne detaşarea pentru alţi cinci poliţişti indicaţi nominal”, a declarat Carmen Dan. Reacţia ministrului de Interne a venit după ce Laura Codruţa Kovesi a declarat că instituţia pe care o conduce se confruntă cu o problemă în ceea ce priveşte resursa umană, în special ofiţerii de poliţie, pentru care susţine că a discutat cu ministrul Carmen Dan, însă nu au fost prelungite detaşările. Pe de altă parte, Direcția Generală de Protecție Internă, serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, fostul „Doi și-un sfert” a comunicat că, până în prezent, a trimis către DNA 29 de informări.

Ingrid Mocanu: „HG-urile sunt legale”

Fostul director al departamentului de avizare al Ministerului Justiției, Ingrid Mocanu, a declarat, la Antena 3, că Hotărârile de Guvern din dosarul „Belina” sunt legale.

„Prima HG schimbă un cod de clasificație și schimbă natura juridică a unui bun. S-a considerat în urma unor măsurători cadastrale că acele imobile nu sunt obligate să rămână în domeniul public al statului. Există Legea numărul 213 care enumeră anumite categorii de bunuri care nu pot ieși din domeniul public al statului, precum: canale navigabile, râuri, plaje. În momentul în care se constată că un râu nu mai face parte din categoria respectivă, i se poate schimba codul de clasificație, nu e un canal navigabil de exemplu, sau nu este o plajă. Atunci i se schimbă codul de clasificație și el nu iese automat din domeniul public, rămâne în domeniul public, dar dacă se impune, este o necesitate, el poate fi transmis în domeniul local. Tot public, doar că local, la județ”, a precizat Ingrid Mocanu. Ea a explicat că lacul Belina a fost trecut din domeniul public al statului, în administrarea Apelor Române, „în domeniul public al Teleormanului și de acolo a fost valorificat”. Totodată, Ingrid Mocanu a precizat că la motivarea HG este trecută concesionarea către o firmă.

„Procurorii DNA ar trebui să se reţină reciproc”

Preotul Chris Terheș, preşedintele Coaliţiei Românilor pentru Combaterea Corupţiei, a explicat, pe pagina sa de Facebook, de ce procurorii DNA au comis un abuz în serviciu prin lansarea urmăririi penale a guvernului în cazul celor două Hotărâri de Guvern privind lacul Belina, generând un conflict instituțional. „Prin acuzarea că unii membri ai Guvernului au comis «abuz în serviciu» contribuind la adoptarea a doua HG-uri, DNA a comis de fapt un abuz în serviciu obţinând pentru sine un folos necuvenit. Pentru acest motiv, procurorii DNA ar trebui să se încătuşeze unii de alţii şi să se reţină reciproc, să se autopropună pentru arest preventiv, iar un judecător ar trebui să-i bage la tubulatură pentru 30 de zile, deoarece «lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică». Prin această acţiune nesăbuită, însă, procurorii DNA au comis chiar ei «abuz în serviciu», deoarece au făcut acte prin încălcarea legii. DNA îi acuză pe respectivii din Guvern că au comis abuz în serviciu elaborând niște HG-uri despre care DNA spune că sunt «nelegale». Nu există vreo hotărâre judecatorească care să spuna că acele HG-uri sunt nelegale, ci doar muşchiul DNA-ului zice ca-s nelegale. (...) Ca DNA să îşi poată dovedi tot silogismul juridic, trebuie să dovedească că HG 943/2013 e nelegal. Dar ca HG 943/2013 să poate fi constatat că e nelegal, DNA trebuie să dovedească că HG 858/2013 este nelegal. Dovedirea nelegalităţii acestor acte însă nu o face DNAul, ci instanţa şi nu oricum”.