„Evenimentul Zilei” a consultat arhivele ICE Dunărea, aflate la CNSAS. Acestea dezvăluie modul în care Securitatea aducea în țară milioane de dolari. Apar firme străine, cum ar fi Crescent, condusă de Dan Voiculescu, care făceau profit din afacerile secrete cu Securitatea.

Ofiţerii Securităţii vânau moştenirile lăsate de afacerişti străni originari din România, potrivit documentelor desecretizate ale Întreprinderii de Comerț Exterior (ICE) Dunărea, Fondul Operațiuni Valutare Speciale (OVS). Operaţiunile Securităţii erau făcute la ordinul expres al lui Nicolae Ceauşescu, care voia să aducă în România cât mai multă valută, necesară plăţii datoriei externe.

Falsificarea actelor

Aceste operaţiuni secrete erau executate de ofiţerii din Compartimentul Aport Valutar Special (AVS) subordonat direct șefului Direcției de Informații Externe. Operaţiunile cuprindeau falsificarea unor acte de identitate, certificate de naştere sau de căsătorie, se inventau moştenitori fictivi, iar banii ajungeau, în final, în conturile serviciului secret comunist. Pe 8 septembrie 1986, căpitanul Ioan Cosmulescu propunea superiorilor săi deschiderea acțiunii AVS „Rovența”. Pe scurt, el explica faptul că Ambasada României din RFG a sesizat că în cazul succesiunii Susanei Rosen, originară din România, nu exista niciun moştenitor. Femeia lăsase o moștenire care era evaluată la aproximativ 500.000 de mărci vest-germane. „În urma măsurilor specifice întreprinse a rezultat clar că nu există succesori legali ori testamentari în viață, nici în țară, nici în exterior”, scria securistul.

Planul de măsuri

Cosmulescu a conceput un plan de măsuri în patru puncte, pentru încasarea moştenirii. Propunerea a fost aprobată de şeful său direct, maiorul Gelu Eftimie, şi de generalul maior Traian Tăulescu.

1. Documentarea asupra prevederilor legale care reglementau în 1920, în zona Ardealului, înregistrarea nașterilor copiilor naturali în scopul stabiliriii optime pentru crearea unui succesor fictiv. Termen: 20.09.1986.

2. Inițierea de măsuri în vederea identificării de persoane corespunzătoare, din rândul cărora o vom selecționa, verifica (prin mijloace de securitate) și o vom instrui pe cea mai pretabilă, în scopul interpunerii acesteia legendate (cu noua identitate - n.r.) în etapele ce impun prezența fizică a moștenitorului. Termen 30.10.1986.

3. Întocmirea cu sprijinul IGM-DEP (Inspectoratul General al Miliției - Departamentul de Evidență al Populației) și a BRCE (Banca Română de Comerț Exterior) a documentelor și actelor de stare civilă pentru uz extern necesare și asigurarea expedierii acestora către mandatarul BRCE din RFG. Termen 30.10.1986.

4. Urmărirea evoluției executării operațiunilor oficiale întreprinse de BRCE și mandatarul BRCE din RFG și soluționarea operativă a tuturor problemelor ce vor surveni. Termen: nelimitat.

Ofițerul, recompensat

Doi ani ma târziu, în februarie 1988, generalui Traian Tăulescu aproba închiderea operațiunii „Rovența”. Acțiunea a fost finalizată prin aducerea în țară a sumei de 334.433 mărci, care se află într- un cont tranzitoriu la BRCE, la dispoziția „moștenitoarei” „Dobre Corina”. „În scopul asigurării introducerii în contul AVS a întregii sume transferate în țară, moștenitoarea fictivă «Dobre Corina» a depus, la indicația noastră, la BRCE, o declarație prin care cedează statului român, în contul nr. 47.21.437.301-6, toate drepturile sale succesorale”, explica Ioan Cosmulescu. În plus, urmau să mai vină alte 8.000 de mărci, bani necheltuiți de avocatul german. Ofițerul care a jucat rolul moștenitoarei fictive „Dobre Corina” a fost recompensată cu suma de 2.500 de lei, din fondul Cheltuieli Informative Speciale (CIS).

Galeria de tablouri de milioane de franci

Un alt succes, de data aceasta parţial, este cazul moștenirii lui Aron Lustgarten, decedat în 1977. Acesta a lăsat moștenire o galerie de tablouri, evaluată la două milioane de franci francezi. În 1985, mandatarul testamentului, genealogistul Maurice Coutot, cerea date autorităţilor române despre posibilii moştenitori ai lui Lustagarten. Securitatea a intrat pe fir și au inventat-o pe „Ancel Seina Golda”, iar datele acesteia de stare civilă și situație familială erau compatibile. Potrivit actelor falsificate, aceasta era rudă de gradul III, respectiv nepoată de frate cu Lustgarten. Rolul acesteia l-a jucat una din angajatele civile din Compartimentul AVS, Gianina Ştefănescu. Securitatea i-a remis lui Coutot mai multe acte falsificate: procură, certificat de naștere și de căsătorie, certificate de naștere, căsătorie și deces ale părinților și alte documente.

Operaţiunea Securităţii a fost îngreunată de faptul că au mai revendicat moştenirea şi alţi doi cetățeni din Israel și SUA. „În cursul lunii octombrie 1985, Maurice Coutot a transferat suma de 74.847,95 franci francezi în contul succesiunii Lustgarten (în favoarea lui Ancel Seina Golda), cu precizarea că această sumă reprezintă o primă tranșă în lichidarea cazului”, se arată într-un raport al AVS. Pe 12 noiembrie 1985, generalul-maior Traian Tăulescu a aprobat finalizarea operațiunii.

Milioanele de lire-aur din Banca Angliei

În aprilie 1989, Securitatea a pus ochii pe moştenirea unui urmaş al domnitorilor din familia Sturdza. Într-o notă trimisă de UM 0225 către UM 0107/AVS, din 22 aprilie 1989, se arată că Simona Catargi, fiica lui Nunuță/ Nicu și Pompilia, născută în comuna Valea Seacă (Bacău), domiciliată în București, „descendentă a familiei Sturdza, este moștenitoarea a circa 60% din averea lui Mihai Sturdza, fost ministru de Externe în anii 1860, decedat în 1890, avere de ordinul a câtorva zeci de milioane de lire-aur, depuse în Banca Angliei”. Este vorba de prinţul Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei (aprilie 1834 şi iunie 1849), care a decedat la Paris, în 1894.

Rapoartele ofițerilor

„Din informațiile noastre, rezultă că sus/numita întreprinde demersuri pentru identificarea tuturor descendenților și pentru a intra în posesia cotei care i revine, dar mijloacele materiale și juridice nu i-au permis încă soluționarea problemei”, arătau securiştii. Ei arătau că demersurile au fost începute de tatăl acesteia în perioada interbelică, dar încercările de a găsi alţi moştenitori au fost întrerupte de începerea războiului. Documentele strânse de acesta se aflau în posesia fiicei.

Problema secolului

Una din probleme era, potrivit rapoartelor, că în Anglia, dacă o moştenire nu era revendicată în 100 de ani, aceasta intra în patrimoniul băncii. „Catargi Simona susține că ar fi de acord să doneze statului român cota parte ce îi revine din această moștenire. Din verificările întreprinse de noi, rezultă că sus-numita este cunoscută cu fond rețea la CID, în perioada 1974-1988 fiind în atenția IMB Securitate. Menționăm că dispunem de posibilități informative în acest caz”, arătau securiştii. Șeful UM 0107/AVS aplica directiva: „Analiză foarte urgent”.

„Operațiunea Drugă”, închisă în 1990

Un alt caz similar, operațiunea specială de aport valutar „Drugă”, a fost finalizat pe 12 aprilie 1990. Totul începe în 1974, când avocatul mandatar al BRCE, Friederich Moser, a informat despre deschiderea succesiunii în cazul Drucker Helmus, în RF Germania, evaluată la 200.000 de mărci. Cum acesta nu avea moștenitori, căpitanul Ioan Cosmulescu a propus, pe 25 mai 1988, un plan rapid de măsuri. Una dintre acțiuni viza „interceptarea corespondenței avocatului Friedrich Moser din RFG (trimiterile în RSR) pentru a preveni contactarea «moștenitorului» pe această cale, fără știrea noastră”. „Urmare a măsurilor întreprinse, acțiunea a fost finalizată prin aducerea în țară a sumei de 154.000 DMW, care se află întrun cont tranzitoriu la BRCE, la dispoziția succesorului Drucker Helmus”, arătau securiștii.

Dan Voiculescu, intermediarul securiștilor

Numele companiei cipriote Crescent Commercial And Maritime, reprezentată la Bucureştide Dan Voiculescu, apare în mai multe dosare desecretizate din arhiva ICE Dunărea. Era una din cele mai importante firme străine cu care firma Securităţii, ICE Dunărea, făcea afaceri. Dan Voiculescu, fost infomator al Securităţii, sub numele de cod „Mircea”, „Dorin” şi „Felix”, era în anii '80 director la Crescent şi unul dintre partenerii de afaceri preferaţi ai ofiţerilor.

Până în prezent, în dosarele studiate de „Evenimentul zilei”, numele lui Dan Voiculescu apare în două operațiuni strict secrete AVS (Aport Valutar Special) ale Securităţii: „Alumina” şi „Elada”.

„Alumina”

Prima acţiune, din iunie 1987, viza importul şi prelucrarea de alumină calcinată, pentru combinatul de la Slatina (Olt). Exportul aluminiului pur (99%) era făcut tot prin intemediul Crescent. Firma reprezentată de Dan Voiculescu trebuia să plătească către ICE Dunărea un comision confidenţial, evaluat la 50.000 de dolari. Iniţial, profitul Crescent din această afacere a fost estimat la aproximativ 500.000 de dolari, dar a ajuns, potrivit unuia dintre ofiţeri, la 700.000 de dolari.

„Elada”

Operaţiunea „Elada” a fost deschisă în ianuarie 1989 pentru importul din Grecia a 250.000 tone de bauxită, cu o valoare de circa 7 milioane de dolari. Crescent se ocupa de finanţarea operaţiunii şi primea de la partenerul grec un comision de 5% din valoarea contractului, aproximativ 350.000 de dolari. Din profitul firmei, Dan Voiculescu urma să vireze 100.000 de dolari în conturile ICE Dunărea, potrivit notelor ofiţerilor.

În edițiile viitoare, „Evenimentul zilei” va prezenta, într-un serial, și alte operațiuni strict secrete ale Securității lui Nicolae Ceaușescu.