Editura Evenimentul si Capital

Doru Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie: „Nițu s-a răzbunat și a închis dosarul Revoluției” | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu

Teodor Maries
Autor: | | 3 Comentarii | 835 Vizualizari

O discuție cu Doru Mărieș despre Mineriade și Revoluție, veșnicele dosare, nesfârșitele discuții despre procurori, judecători și victime. Subiectul agită spiritele și pare să nu se mai termine niciodată, dar în acest context, altminteri destul de bizar, un lucru e îmbucurător: ies la iveală păpușarii din umbră și se vorbește cu voce tare despre ei. Mărieș oftează și spune că după 26 de ani, niște procurori încearcă să omoare încă o dată eroii Revoluției române.

- Robert Turcescu: Ciudată situație, nu? Dosarul Mineriadei se redeschide, dosarul Revoluției se închide!

- Doru Mărieș: Este straniu sau de-a dreptul năucitor, dosarul Mineriadei l-au redeschis exact pe aceleași principii pe care l-au ținut deschis pe cel al Revoluției până acum, când au decis să-l închidă! Cum a venit decizia CEDO pe dosarul Mineriadei, l-au și redeschis și i-au chemat pe Iliescu și pe ceilalți să-i anunțe că sunt puși sub învinuire, dar, de fapt, în acest dosar s-a revenit la situația din urmă cu șase ani, pentru că atunci s-a întrerupt totul, atunci i-au scos de sub urmărirea pusă de Voinea. I-a scos procurorul Sutiman de la DIICOT- secția civilă și dosarul a rămas închis acolo până în 2015 în luna februarie, când a fost cerut de Înalta Curte și s-a întors la DIICOT de unde a fost remis acum la Secția Parchetelor Militare.

- Deci nu e vorba de elemente nou-apărute în anchetă?

- N-au avut când să lucreze în acest dosar, singurul lucru pe care l-au făcut a fost procedura rapidă, i-au citat pe cei care erau puși sub învinuire din vremea lui Voinea. Cico Dumitrescu, când a ieșit din Parchet a și spus-o, ”Cretinul ăla de Voinea ne-a pus sub urmărire pe toți!”, cam așa s-a exprimat.

- I-am văzut destul de relaxați pe cei care veneau la Parchet în dosarul Mineriadei, cam la fel de relaxați cum erau și cei care au aflat că s-a închis dosarul Revoluției. E semn rău?

- Eu rămân optimist, când nimeni nu credea că se mai oprește prescrierea acestor dosare am reușit să opresc prescrierea. Când Curtea Constituțională a frânt tot ce s-a lucrat în 2005-2006, prin acea decizie cum că dosarul în care sunt implicați civili și militari pleacă la secția civilă, mi-am dat seama că este o lucrătură, un alt tip de tergiversare și-n acel moment m-am îndreptat spre CEDO unde am obținut judecarea celor două dosare cu prioritate. Probabil peste foarte mulți ani o să spun și cum am reușit să obțin judecarea cu prioritate…

- De ce, e un mare secret?

- A existat atunci o conjunctură… Secția română era condusă de la București și vă imaginați că nu și-ar fi dorit sub nicio formă acest lucru, așa că au fost puse frâne. Ai noștri s-au opus permanent, inclusiv la CEDO.

- Și totuși, azi vorbim despre un dosar al Revoluției care a fost închis!

- Se invocă acolo prescrierea omorului, păi cum să fie prescris omorul în România, când e lege dată în 2012 privind imprescriptibilitatea crimei?! Deci ei nu respectă multiplele decizii ale CEDO pe de o parte și nu respectă nici legea română, ăștia sunt buni de pușcărie! Deciziile Curții Europene trebuie respectate, dar niște procurori de la cel mai înalt nivel, pentru că vorbim de Parchetul General al României aici, își permit să aplice într-un dosar o măsură și în altul, o altă măsură.

- Ce avem noi aici, ca să zicem așa?

- Părerea mea este că avem de-a face cu disperarea lui Tiberiu Nițu că pleacă din funcție pe 31 octombrie, când i se termină mandatul. Are trei ani, nu? A fost numit pe 1 noiembrie 2012. Nițu vrut să-și arate până la capăt devotamentul sau slugărnicia față de cei care l-au infiltrat în urmă cu nouă ani la Traian Băsescu, care l-a înghițit de câte ori a trebuit. Și aici e un punct negru în istoria lui ca președinte, și-a dat seama târziu despre ce era vorba cu Nițu.

- Dumneavoastră cum și cînd v-ați dat seama?

- În anii 2007-2008. La vremea aia, ei conduceau, dar eram și eu acolo, cumva, și vedeam în ce parte trag de volan, în stânga, în dreapta, cât accelerează… Atunci am forțat pentru a treia oară și am intrat din nou în greva foamei, iar de data asta mi-au sărit și doitrei colegi în ajutor și, în sfârșit, majoritatea parlamentară a votat legea imprescriptibilității crimei. Adică legea de care nu țin cont acum procurorii de la Secția Parchetelor Militare. Chiar nu pot să înțeleg ce e în mintea lor, le-o fi dat vreun grad de Ziua Armatei și vor să bea și ei un șpriț…

- Lansați teoria unei conspirații?

- Lansez un mare semn de întrebare și-mi cer public scuze anticipat dacă greșesc: părerea mea este că e un joc acolo, între ei, cu un fir care se oprește atât la Coldea cât și la Oprea, adică la SRI și la ”Doi și-un sfert”.

- De ce tocmai acolo?

- Pentru că ambele servicii au fost implicate până în gât în evenimentele din 13 iunie 1990, ei au aranjat cu datul focului la autobuze, ei au făcut toată diversiunea, ei au adus minerii, ei au făcut tot scenariul ăla mizerabil atacând partidele politice, sediile asociațiilor, sediile de ziare. Am pe ce să mă bazez când fac aceste afirmații, sunt două documente, unul de la SRI și unul de la UM0215, care au fost puse pe masa judecătorilor de la CEDO, iar Curtea Europeană a condamnat statul român la schimbarea Legii Siguranței Naționale.

- Aveți speranța că dosarul Revoluției se mai poate redeschide?

- Îmi permiteți să vă pun și eu o întrebare? Și nu-i retorică: cum credeți că Înalta Curte, un judecător normal de acolo, după ce a acceptat redeschiderea dosarului Mineriadei pe rezoluția dată de Nițu în februarie 2015, ar putea să dea o rezoluție de închidere în dosarul Revoluției? Este imposibil, eu nu pot să cred asta, ar însemna că Înalta Curte ne-ar duce direct într-un MCV pe care nu l-am avut niciodată în ultimii ani de la intrarea în Uniunea Europeană!

- Și atunci, cum se explică decizia Parchetului General condus de Tiberiu Nițu?

- Putem specula, pe lângă ce am spus deja, că a vrut să-și închidă el dosarul sau că s-a răzbunat pentru că n-a primit titlul de „luptător cu rol determinat în Revoluție”. Oricum, aproape fără nicio excepție, toți procurorii generali și adjuncții lor au fost implicați în această tergiversare. De cele mai multe ori în aceste funcții au fost puși oameni compromiși sau inși în care aveau „ei” încredere, vezi Nițu, vezi Mugurel Florescu, vezi Joarză. Noi am avut mare noroc în 2005 cu Botoș, vă spun cinstit cea mai mare greșeală a lui Traian Băsescu a fost că l-a schimbat, dacă rămânea Botoș se făceau aceste dosare fără niciun fel de problemă. Dar ce se întâmplă azi e de neimaginat, nu poți să omori a doua oară, după 26 de ani, eroii Revoluției române!




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate