Editura Evenimentul si Capital

Un document care confirmă un adevăr de mult ştiut: SRI s-a implicat în campania electorală pentru prezidenţialele din 2014. România lui Cristoiu

Autor: | | 15 Comentarii | 18120 Vizualizari

Dintre cei angajați în bătălia pentru scoaterea Serviciilor Secrete din bătălia politică, parte din Războiul dus de o mică parte a societății noastre cu Statul paralel, cel care a infectat democrația autentică transformînd-o într-o democrație de tip african, colonelul Daniel Dragomir a înțeles că doar documentul și data exactă mai pot constitui cît de cît arme eficiente într-o țară împietrită în fascinația față de Securitate.

Așa se face că în gălăgia de vorbe goale care e campania pentru denunțarea abuzurilor comise de Servicii, de SRI mai ales, sub privirile protectoare ale Ambasadei americane la București, o antenă CIA sub acoperire, Daniel Dragomir, vorbind mai puțin, doar atît cît trebuie, se mulțumește să prezinte documente. Ultimul, arătat opiniei publice în cadrul unei conferințe de presă extraordinare, concepute pentru a conferi impact evenimentului, poate fi considerat una din probele zdrobitoare ale implicării SRI în politică, la început sub comanda lui Traian Băsescu și, mai apoi, după alegerile prezidențiale din 2009, pe cont propriu, din nevoia sergenților majori mesianici de a fi pe șest făuritori de politicieni, de partide, de jurnaliști, de premieri și de președinți.

E vorba de „Mandatul de supraveghere tehnică nr. 846/UP din 4 iulie 2014, ora 12.30 emis în dosarul nr. 26/2014 de judecătoarea Corina Jijiie de la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, între timp pensionată, pentru o perioadă de 30 de zile, începînd cu data de 4.07.2014 pînă la 2.08.2014, pentru supravegherea video, audio sau fotografiere, „cu încuviinţarea pătrunderii în spaţiul privat pentru activarea mijloacelor tehnice”, faţă de următorii”(sînt enumerate peste 80 de persoane, dintre care numeroși oameni politici). „Ulterior, pe 2 octombrie 2014, în acelaşi dosar, prin încheierea nr. 217 judecătorul Horia Valentin Şelaru – numit judecator la Înalta Curte în iunie 2013, venit direct de la Parchetul General din funcţia de procuror, prin susţinerea unui concurs – a dispus prelungirea pe o durată de 30 de zile, cu începere din data de 2.10.2014 pînă la 31.10.2014 a mandatelor de supraveghere tehnică, constînd în interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, faţă de persoanele din mandatul emis de Jijiie, dar şi alţii, precum” (urmează lista). În nenumărate rînduri am arătat că unul dintre cele mai grave abuzuri ale SRI în ultimii 12 ani l-a constituit folosirea mandatelor de siguranță națională pentru obținerea de informații cerute de implicarea SRI în politică. Controlul vieții politice, dar și al vieții economice, al vieții publice în general, presupune obținerea de informații despre diferite persoane, despre partide, despre jurnaliști, despre oamenii de afaceri.

Una dintre cele mai mari probleme ale raportării Serviciilor secrete în democrație la Constituție o reprezintă tendința, altfel firească pentru instituțiile de forță, de a dirija viața social- politică și economică a unei țări. Pentru a contracara această tendință, democrațiile au impus serviciilor secrete, pe de o parte, legi aspre, menite a le împiedica să abuzeze de statutul lor de instituții cu acțiuni obscure, la limita legii, iar pe de altă parte, un control riguros din partea parlamentelor, a presei, a societății civile.

Societățile democratice s-au preocupat de punerea și ținerea sub control a serviciilor secrete din două motive:

1. Necesitatea de a asigura condiții corecte pentru lupta politică și lupta electorală, democrația fiind superioară dictaturii tocmai prin libertatea de desfășurare a luptei politice. 2. Respectarea strictă a drepturilor individuale, între care dreptul la viață privată ocupă un loc principal. Spre deosebire de regimurile autoritare, bazate pe principiul priorității statului în raport cu individul, regimurile democratice pariază pe prioritatea individului. Regimurile de autoritate consideră drepturile individului niște bagatele în raport cu interesele statului, ale națiunii; prin urmare intruziunea în viața privată a instituțiilor de forță pare un lucru normal. 

Chiar și în aceste condiții, serviciile secrete încearcă să obțină informații despre persoane și instituții în limita legii folosind pretextul marilor pericole care amenință nația și pe care doar ele, Serviciile, le pot contracara, uneori în confruntare cu civilii, văzuți ca niște iresponsabili cînd vine vorba de siguranța națională.

În ultimii 12 ani, cînd SRI a devenit un fel de juntă militară a țării, obținerea de informații în vederea implicării în politică, în manipularea presei, în obținerea de piețe de desfacere pentru firmele sub acoperire, s-a făcut pe două căi:

1. Cererea și obținerea de la judecători - colaboratori ai SRI a unor mandate de siguranță națională sub pretextul pericolului întruchipat de terorism. 2. Folosirea în interes propriu a informațiilor obținute de SRI în calitate de instituție care execută mandatele de supraveghere tehnică solicitate și obținute de DNA. Nu de puține ori în cadrul Binomului, cînd persoana nu oferea nici măcar pretextul suspiciunii de terorism, SRI apela la DNA, care se grăbea să ceară și să obțină mandate de supraveghere tehnică pentru persoana sau persoanele urmărite de SRI.

Cererea și obținerea de mandate atît pe siguranță națională, cît și pe corupție, se întemeiază legal pe așa numitele suspiciuni. Astfel, există o diferență uriașă între mandatele de siguranță națională și cele pe corupție. Față de mandatele DNA, cele pe siguranță națională au pentru abuzurile SRI un dublu avantaj:

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate