DNA primește încă o lovitură! Judecătorii CCR arată de ce Oana Schmidt-Hăineală și procurorul Constantin Sima nu trebuiau revocați

Oana Schmidt-Hăineală și procurorul Constantin Sima au învins DNA-ul și l-au pus pe procuorul general al României, Lazăr Augustin în contradicție cu legea fundamentală, Constituția. Magistrații CCR au motivate decizia prin care s-a arătat că în dosarul deschis de DNA, privind OUG 13, șefa DNA, Laura Codruța Kovesi și ulterior Lazăr Augustin au încălcat Constiuția.

Magistrații CCR arată, în motivare, că ”încetarea detaşării judecătorilor şi procurorilor înainte de termen trebuie să se facă doar la cererea magistratului sau a instituţiei unde este detaşat, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a constatat că textul de lege care reglementează detaşările este neconstituţional”.

Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost ridicată de Oana Schmidt-Hăineală într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. În luna februarie, pe fondul scandalului OUG 13, CSM a revocat, la cererea procurorului general, detaşarea magistraţilor Oana Schmidt-Hăineală şi Constantin Sima la Ministerul Justiţiei.

"Curtea reţine că detaşarea magistraţilor constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi reprezintă, astfel, o modificare a raportului de muncă al acestora, trebuind a fi făcută cu acordul judecătorului sau procurorului. În mod simetric, încetarea detaşării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă trebuie să aibă loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituţiei la care este detaşat", se arată în motivare.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Conform aceleiaşi surse, CCR a constatat că elementele esenţiale referitoare la raporturile de muncă ale magistraţilor trebuie reglementate prin lege, nu printr-un act cu forţă inferioară acesteia, deci atât condiţiile detaşării, cât şi condiţiile încetării acesteia trebuie prevăzute expres în statutul judecătorilor şi procurorilor.

"Referitor la critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate privind lipsa de previzibilitate a textului de lege criticat, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, (...) una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. (...) Curtea reţine că textul de lege criticat - care reglementează condiţiile detaşării magistraţilor, printre care acordul scris al judecătorului sau procurorului - nu prevede, în mod simetric, şi condiţiile încetării detaşării anterior duratei pentru care s-a dispus. (...) Aşadar, lipsa unui text expres (...) care să prevadă condiţiile încetării detaşării anterior duratei pentru care s-a dispus conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat şi, astfel, la încălcarea art.1 alin. (5) din Constituţie, deoarece, de la caz la caz, în mod arbitrar, se poate decide cu privire la cariera magistratului şi anume la încetarea detaşării judecătorului sau procurorului anterior duratei pentru care s-a dispus, în unele cazuri pe baza cererii judecătorului sau procurorului, iar în alte cazuri fără a exista o astfel de cerere", se mai menţionează în motivare.

CCR a decis, pe 21 septembrie, că textul de lege care reglementează detaşarea judecătorilor şi procurorilor este neconstituţional, întrucât nu precizează şi condiţiile încetării acesteia.

Oana Schmid Hăineală și procurorul Constantin Sima, şi el fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, au fost audiați ca martori, la începututl lunii februarie anul current, în  dosarul deschis de DNA în care se fac cercetări privind OUG 13/2017.

Atunci, DNA confirma faptul că s-a înregistrat o sesizare depusă de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative şi că se efectuează acte procedurale.

Anterior, Ministerul Justiţiei preciza că a primit o solicitare din partea DNA de a transmite, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codurilor penale, precum şi cu proiectul de lege referitor la graţiere.