Din însemnările unui cronicar al Războiului civil politic din aceste zile. Azi: Dar de Administrarea țării cine dracu se mai ocupă?! | ROMANIA LUI CRISTOIU

Din însemnările unui cronicar al Războiului civil politic din aceste zile. Azi: Dar de Administrarea țării cine dracu se mai ocupă?! | ROMANIA LUI CRISTOIU

Textele de pe cristoiublog.ro apar și pe facebook. În zilele din urmă facebook-ul meu a fost invadat de un val de înjurături.

 O clipă m-am gîndit să-l blochez. Scriu de doi ani și ceva pe cristoiublog. ro pe banii mei, mai precis pe pensia mea, care, după o viață de făcut gazete și de scris aproape zilnic, e mult mai mică decît a unui procuror DNA, al cărui efort se rezumă doar la a-i spune Codruței Kovesi cît e ea de frumoasă, de deșteaptă și de Fecioară morală a națiunii. N-am publicitate, n-am sponsori, n-am surse obscure de finanțare, gen ONG-uri prin care SRI își întreține Divizia Presă. Explicabil de ce m-am gîndit să-mi blochez facebookul.

Eram înjurat de mamă pe banii mei! M-am răzgîndit, totuși.

Războiul civil politic din România acestor zile ( nu s-a trecut la armament, dar nici mult nu mai e!) cuprinde și manipularea Presei de către Divizia de la SRI condusă de Dezbrăcata generăleasă Elena Iftode. Cea care se poza pe yahtul de lux al unui om de afaceri controversat fără să se întîmple nimic din partea conducerii SRI. A recuperat- o, cu sutien cu tot, Eduard Hellvig! După ce la ordinele lui Klaus Iohannis, l-a mazilit pe Florian Coldea, pentru că nu reușise să-i asigure celui de la Cotroceni Guvernul Meu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ca în toate momentele cînd SRI își aruncă în joc banii negri obținuți din pușculițele gen Sebastian Ghiță ( apropos, ați mai auzit ceva de Sebastian Ghiță? Te pomenești că o fi în vreo locație de a SRI!), site-rile și blogurile celor care încearcă să rămînă neutri, așa cum cere profesia de jurnalist, sunt luate la ochi de Divizia condusă de Generăleasa cu vacanțe de lux. Atunci mă pomenesc și eu- cum se întîmplă acum- cu oaspeți care, dînd buzna pe facebookul meu, în loc să mă salute, mă înjură de mamă.

Deoarece aceste înjurături sunt o mărturie istorică despre o Românie aflată la bocancii sergenților majori, am decis să-i las pe acești oaspeți să-și facă de cap.

Am socotit că bieții n-au nimic cu mine. Au primit ordin să mă înjure.

Cînd unul dintre ei va ajunge la ananghie, își va aminti de înjurăturile de acum și-și va cere iertare.

Iar eu, prost cum sunt, îl voi ierta. Cu acest prilej, ca o prefață la comentariul propriu zis, țin a nu știu cîta oară să declar că în acest Război civil politic voi rezista cu tărie pe poziția mea de Istoric al clipei. Presa din aceste zile și-a abandonat misiunea de a fi Presă; de a fi dacă nu arbitru, atunci măcar cronicar lucid al Războiului, devenind o presă de chibiți ai uneia dintre cele două Găști care se bat pe viață și pe moarte pentru Putere.

Așa cum am mai scris, în tinerețile mele, am făcut și eu activism pe post de jurnalism.

M-am lecuit.

Nu vă așteptați ca la vîrsta asta și să mă duc la mitinguri pro sau contra sau să cred c-aș putea fi altceva decît bunic unei june de 18 ani!

Acestea fiind zise, să trecem la comentariul propriu zis, pus sub semnul efortului de a rămîne pe pozițiile necesare profesional de Istoric al clipei.

Potrivit unei știri auzite la Radio România Actualități, printre puținele instituții de presă care a ținut cont, în aceste zile de Război civil politic, și de problemele vieții cotidiane, cele care fac coșmarul omului simplu, luni și marți, sistemul cardului de Sănătate n-a funcționat.

Pentru cine a mers măcar o dată la medicul de familie, știe ce înseamnă o asemenea defecțiune.

Auzind știrea mi-am amintit pe neașteptate, că defectarea Sistemului în cazul cardului de sănătate devenise o permanență a Guvernului tehnocrat.

N-am fost niciodată în cei 26 de ani, votant PSD.

N-am fost nici în 2016, se înțelege. Totuși, cînd auzeam știrea despre Sistemul on line îmi spuneam:

– Tehnocrații ăștia sînt nuli la administrarea țării.

Or să vină PSD-iștii și vor rezolva toate aceste sincope.

Sînt corupți, da, dar se pricep la administrarea țării.

PSD-iștii se află la Putere.

Au o majoritate în Parlament cum n-a avut decît FSN-ul după 20 mai 1990. Dețin Puterea în mai toate administrațiile locale.

Și cu toate acestea, Sistemul cadrului se defectează la fel de des ca și pe vremea Guvernului tehnocrat.

Miercuri, 1 februarie 2017, a intrat în vigoare Legea prin care sînt reduse 112 taxe și impozite.

Printre aceste taxe și impozite se numără și cea pentru preschimbarea permisului de conducere.

Mulți bucureșteni și-au amînat momentul pentru a prinde prima zi de aplicare a Legii.

În consecință, miercuri, 1 februarie 2017, la Pipera s-a produs un balamuc uriaș. Cu nimic deosebit de cel de pe vremea Guvernului tehnocrat.

Am dat doar două exemple dintre multele prin care s-a putea dovedi un Adevăr:

La aproape două luni de la alegeri, PSD și ALDE, cîștigătoare ale alegerilor pe fondul votului negativ împotriva Guvernului Meu al lui Klaus Iohannis, n-au întreprins nimic pentru transpunerea în practică a Mărețului Program de administrare a unei țări ajunse în punctul critic al balamucului de Guvernarea tehnocrată.

Am luat la rînd ministerele aflate sub puterea Coaliției PSD-ALDE. N-am descoperit nici o măsură cît de mică, în stare de a fi pusă sub semnul Bunei administrări a țării.

Fanii PSD ar putea să-mi atragă atenția că noua Putere n-a făcut în planul administrării țării, pentru că e boicotată de Klaus Iohannis.

Desigur, dovedind c-am făcut dreptate scriind că Fiecare zi care trece cu Klaus Iohannis la Cotroceni e un atentat la Siguranța națională, de la alegerile din 11 decembrie 2017, Rața mecanică s-a vrut curcan. Imitîndu-l pe Nicușor Dan, Klaus Iohannis nu mai e președinte în aceste zile:

E mitingist!

Numai că agitația mitingistă a lui Klaus Iohannis n-a împiedicat și nu împiedică efortul Guvernului Grindeanu de a purcede la buna administrare a țării.

Ordonanța de Urgență prin care se modifică unele prevederi ale Codului Penal și ale Codului de procedură Penală a stîrnit în presă o isterie rar întîlnită pînă acum în postdecembrism. Rareș Bogdan, de exemplu, de la Realitatea tv, post al cărui patron a fost eliberat în urma unui miș-maș cu DNA, (înlesnit de Eduard Hellvig!) mai avea puțin și pica într-o adevărată epilepsie mediatică.

Cei care nu știu cine e în realitate Rareș Bogdan l-ar fi compătimit pentru grozava tulburare a persoanei sale fizice produsă de Ordonanță.

Noi însă, care-l știm, am zîmbit, și neam zis în sinea noastră:

Mare comediant și tînărul acesta! Vine la tine în restaurant, mănîncă și bea fără să plătească, după care, ajuns la televiziune, își pune batista de mire și te înjură că ești corupt!

Ca bătrîn care am trăit lovituri de teatru de pe scena politică mai dihai decît Ordonanța de Urgență, nu mă văd isterizîndu- mă la gestul înfăptuit de Gvuernul PSD-ALDE.

Dacă aș fi mai tînăr și, evident, dacă nu m-aș numi Rareș Bogdan, aș fi sincer indignat.

Așa cum am mai scris, PSD și-a dovedit și-n acest caz vocația loviturilor pe șest, în disprețul opiniei publice.

De ce a preferat PSD Lovitura din noaptea de marți spre miercuri, unei asumări bărbătești a modificărilor la Codul Penal și la Codul de Procedură Penală, e greu de înțeles la prima vedere.

Mai întîi, pentru că partea covîrșitoare din modificări fuseseră cerute de CCR. Prin boicotul colaboraționistului Valeriu Zgonea, sub presiunea șantajistă a Diviziei Presă a Binomului SRI-DNA, modificările cerute de CCR au zăcut în parlament mai mult de un an.

Intrate în mașinăria parlamentară ar mai fi zăcut încă un secol.

Se impunea modificarea lor prin Ordonanță de urgență.

La aceste modificări, Guvernul Sorin Grindeanu a adăugat cîteva, impuse de dezvăluirile despre abuzurile Binomului SRI-DNA.

Dictatura Binomului asupra scenei noastre politice a fost posibilă de exemplu și din cauza prevederii aberante privind denunțul.

Deoarece CP nu prevedea un termen, Binomul își făcuse o armată de denunțători, toți oameni de afaceri îmbogățiți prin jefuirea statului, dar dispuși la orice mîrșăvie pentru a rămîne cu averea intactă.

Ca și în cazul Alina Bica, Gabriel Berca, Ludovic Orban, Cristian Rizea, cînd Binomul voia să scoată pe cineva din joc ordona unuia dintre denunțători să-și îndeplinească misiunea.

N-avea importanță ca denunțătorul își amintea brusc (ca în cazul Gabriel Berca, după 5 ani de la faptă) c-ar fi mituit pe cineva, evident mințind.

Cum denunțul era comandat de Binom, scris sub dictarea procurorului din Gașca Codruței Kovesi, victima era scoasă din jocul politic sau guvernamental.

Era atît de greu liderilor PSD să explice opiniei publice de ce era nevoie de o limitare în timp a denunțului?

Nu, nu era greu.

De ce n-a făcut-o?

Pentru că dintotdeauna PSD, ajuns la Putere, n-a știut și n-a vrut să dialogheze cu opinia publică.

Prin asta, Guvernul Grindeanu a suferit un nou eșec în planul administrării treburilor publice.

Felul incalificabil în care a fost adoptată și publicată Ordonanța a compromis grav justețea unor modificări.

Din modificări cerute de necesitate istorică a scoaterii Binomului din jocul politic, modificările au devenit ceva rușinos, făcut pe șest, din conștiința că nu pot fi asumate bărbătește!

Și prin asta, PSD a făcut jocul Sistemului!