Editura Evenimentul si Capital

Diferențe și asemănări între învățământul privat și cel public văzute de o adolescentă trecută prin ambele sisteme

Autor: | | 1 Comentarii | 7557 Vizualizari

Ioana are 17 ani, este din București. A învățat opt ani în rețeaua de educație privată, iar acum urmează cursurile unui colegiu de stat. Experiența adolescentei, devoalată în rândurile de mai jos, este, până la urmă, o fărâmă de realitate sau, dacă vreți, o oglindă care reflectă, la început de 2018, imaginea societății românești

Haine de firmă, competiție între cine are cea mai „tare” mașină și seri în oraș în localuri exagerat de scumpe - la asta ne gândim cu toții când auzim de sistemul de învățământ privat. N-aș putea să zic că e complet neadevărat, până la urmă stereotipurile nu se nasc din nimic, însă diferențele între sistemul privat și cel de stat nu se limitează doar la lucrurile materiale.

Am petrecut 8 ani în sistemul privat și am fost convinsă că regulile impuse (pe care acum le văd absurde) erau pur și simplu normale. Telefonul îl lăsăm la intrare mereu, încuiat într-un sertar. Uniformă din cap până în picoare: tricou, pulover, blugi (bleumarin neapărat). Fără machiaje sau produse cosmetice, că doar suntem la școală.

Mâncarea adusă de acasă era un fel de „pericol”, fiindcă dacă ți se facea rău de la ea, școala ar fi fost considerată vinovată. Nu pot să zic că astfel de constrângeri nu au și o parte pozitivă, căci, așa cum spunea și o piesă celebră a formației Pasărea Colibri, „Nu contează cât de lung am părul/Important e cât și cum gândesc”.

Problema e că lumea în care trăim nu ne va aprecia niciodată doar pentru ce avem în cap, iar de dimineață nu ne va putea duce mama la serviciu. Aici apare diferența colosală dintre stat și privat. Pe scurt, una e Terra și alta e Venus.

Calatoria de pe Venus pe Terra

În clasa a 9-a m-am mutat de pe Venus (privat) pe Terra (stat), unde m-a lovit realitatea: RATB-ul nu vine niciodată la timp, profesorii nu au mereu chef să facă ore și, ghici ce? Poți să chiulești și să copiezi! Pe Venus petreceam 8 ore pe zi, cu cei (maximum) 15 colegi de clasă și fiecare zi arăta cam la fel.

Era o monotonie bine controlată de multe, multe reguli. Dacă voiai să pleci acasă pentru că te simțeai rău, sau dacă aveai un telefon important de dat o puteai face doar cu acordul a nu știu câtor profesori. Libertatea era undeva egală cu 0.

Pe Terra, însa, libertatea e unul dintre cele mai evidente aspecte: de cele mai multe ori nu-ți impune nimeni cum să te îmbraci sau să te machiezi, e datoria ta să o faci limita bunului simț. Tu ești cel care trebuie să „alerge” după note și e datoria ta să te motivezi să înveți. Nimeni nu te ține de mânuță și îți spune ce e bine, căci profesorii rareori îți sunt „prieteni”. Cele doua planete sunt la poli opuși. Terra e realitatea crudă.Venus e o peștera foarte luxoasă.

Punctul de întalnire al celor două sisteme de învățământ

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Educaţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate