Editura Evenimentul si Capital

Dezvăluiri cutremurătoare din puşcăriile româneşti. Cazuri şocante ale unor deţinuţi umiliţi şi abuzaţi în spatele gratiilor | EXCLUSIV EVZ

Se spune în jargonul deținuților că pușcăria este ca o facultate (FOTO: Marian Ilie)
Autor: | | 2 Comentarii | 7358 Vizualizari

Fostul broker Eugen Chiracu a devenit un justițiar al deținuților. El susține că oprirea abuzurilor îi va face pe condamnați să nu mai comită alte crime, după eliberare

Se spune în jargonul deținuților că pușcăria este ca o facultate. „Am făcut facultatea la Jilava”, spun condamnații după eliberare. Este o sintagmă pe care Eugen Chiracu, președintele Asociației Drepturilor Omului și a Persoanelor Private de Libertate (ADOPPL), a descoperit-o în ultimii doi ani. Din 2013, momentul înființării ONG-ului, el și reprezentanții asociației sunt printre puținii „civili” care au văzut cele mai întunecate colțuri din închisorile românești.

Eugen Chiracu

Asociația a realizat mai multe inspecții de monitorizare privind respectarea drepturilor omului în penitenciare, iar rezultatele au fost îngrozitoare. S-a consemnat în rapoarte: ignoranța unor funcționari plătiți din bani publici, indiferența acestora în a obține fonduri folosind imensele resurse ale sistemului penitenciar, traficul de heroină și decesele în condiții suspecte ale aceluiași sistem care aduce României numeroase condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).


FOTO: În celulele de la Giurgiu temperatura este ca și afară. Iarna este frig, iar vara cald FOTO: MARIAN ILIE



2.000 de scrisori

O parte din aceste inspecții ale ADOPPL sunt realizate în urma sesizărilor trimise la asociație. „Noi primim zilnic câteva zeci de scrisori, avem aproape două mii”, calculează președintele ONG-ului. În mare parte sunt recla mații clasice ale condamnaților privitoare la suprapopulare, mizerie, boli transmisibile, trafic de droguri, decese, hrană fără carne, ploșnițe, dar și semnalarea excesivă a executării unor pedepse pentru fapte care nu au fost comise de ei.


FOTO: Curtea Penitenciarului Giurgiu este unul dintre cele mai periculoase locuri, aici întâlnindu-se interlopi periculoși FOTO: MARIAN ILIE



Condamnații care sunt obligați să fie „femei”

Cele mai flagrante cazuri de încălcare a drepturilor omului descoperite au fost:

MIROSUL DE IGRASIE.

Mirosul insalubru insuportabil a fost prima grozăvie pe care au descoperit-o reprezentanții ADOPPL atunci când au intrat prima dată întro închisoare. Era vorba de Penitenciarul Giurgiu.

OBLIGAT SĂ FIE HOMOSEXUAL.

„Pamela” este un alt deținut maltratat psihic și fizic. „Când l-am întâlnit, era la Giurgiu printre de ținuți foarte periculoși. El avea vreo 40 de kilograme și nici cea mai mică intenție de violență”, precizează Chiracu. Re prezentanții ADOPPL au constatat că „Pamela” fusese obligată, după gratii, să devină homesexual.

SCHIZOFRENICII.

Apoi au dat de „foarte mulți deținuți cu afecțiuni psihice vizibile, foarte mulți!. Adică oameni de care ți-e frică să te uiți la ei, pe stradă, pentru că ți-ar putea da cu ceva în cap”, spune ONG-istul.

„DESCOMPUS” DE BĂTAIE.

Un deținut pe nume Zarafim a semnalat uciderea, cu mulți ani în urmă, în detenție, a unchiului său. „Figura acestui om, maltratată de bătăile primite în penitenciare, doar pentru că tot caută să afle cum și de ce a murit o rudă, mi-a rămas întipărită pe retină”, își amintește Chiracu.

LIPSA ASISTENȚEI MEDICALE.

„Vă pot arăta sute de scrisori din zeci de penitenciare, parcă trase la indigo: toți semnalează în mod agresiv lipsa asistenței medicale”, adaugă președintele ADOPPL. Acesta susține că este un lanț cauzal între lipsa unei alimentații și bolile din penitenciare.

CRIMINALUL CU O ANCHETĂ DISCUTABILĂ.

Președintele ADOPPL consideră că și în cazul condamnării lui Iulian Țigănilă s-au comis nereguli în ancheta penală. Doi martori au murit imediat după ce au dat declarații.

KAIZERUL, ASCUNS ÎN WC.

Deținuții care cumpără kaizer de la magazinele închisorii îl ascund în WC, după o gresie. „Le este frică să se ducă cu kaizer în celulă, pentru că acolo majoritatea nu își permite să dea 50 de lei pe kaizer și riscă să fie bătut de toți ceilalți”, susține Chiracu.

„Orice deținut poate câștiga la CEDO”

Reprezentanții asociației susțin că din cauza condițiilor de detenție din România - care sunt asimilate condițiilor de tortură, conform acordurilor internaționale - orice deținut care se adresează CEDO are automat câștigat procesul. „Condamnații nu știu toate regulile de detenție și drepturile de care au parte, însă știu un singur lucru. Știu că trebuie să aibă peste patru metri pătrați, ca spațiu, și nu îl au. Dar sunt mult mai multe probleme”, ne asigură președintele asociației.



Încă două penitenciare

Reprezentanții ANP susțin că aceste probleme provin din lipsa de fonduri și a supraaglomerării din penitenciare. Acum sunt peste 30.000 de deținuți, la 20.000 de locuri. În acest sens, Ministerul Justiției a început procedurile premergătoare pentru construirea a două penitenciare noi: unul în județul Prahova și un altul în judetul Olt. Executivul a autorizat, printr-un act normativ, publicat luni în Monitorul Oficial, achiziționarea a două studii de prefezabilitate, destinate construirii închisorilor.

Pușcăriile pot face bani din munca deținuților

„Ce-mi pasă mie de niște infractori, să zacă acolo la pușcărie”, este reacția societății civile și a instituțiilor la sesizările ADOPPL. „Dacă, după eliberare, acești deținuți sunt și mai bolnavi decât atunci când au intrat, mai răi și mai pervertiți, singura lor șansă este să lovească în societatea care i-a condamnat, în final, la moarte. Așadar, pot ajunge să lovească în fiecare dintre noi și în familiile noastre. Trebuie să stopăm acest fenomen”, ne atrage atenția Chiracu.


\

FOTO: Doar câțiva deținuți, sub 50, în fiecare penitenciar, primesc dreptul de a lucra FOTO: NICU DÎRDÎIAC



Cât despre lipsa finanțării din pușcării, reprezentantul ONG susține că resursele bugetare sunt chiar în interiorul penitenciarelor. „Deținuții vor să muncească pentru că se plictisesc în celule, au o mulțime de timp liber, au interes să lucreze - li se scad zile din pedeapsă, sunt ieftini și muncesc cu spor. Nu se duc, în pauză, la magazin după o bere, pentru că lângă ei stă cineva cu arma care-i păzește. Nu înțeleg de ce ANP-ul nu-i lasă pe condamnați să muncească, dacă ei vor asta. Multe proiecte din țară au fost realizate prin munca deținuților”, spune Chiracu.

A pornit de la o idee de afacere

Acesta recunoaște că a fost atras spre apărarea drepturilor deținuților de la o idee de afaceri. „Cu ajutorul ANP, se colecta într-un singur punct toată producția de artă și artizanat din toate centrele de detenție. Prin comercializare se obținea un beneficiu general”, explică acesta. A fost refuzat cu explicația că angajații penitenciarelor vor avea prea mult de muncă și ei nu fac voluntariat. Enervat, Chiracu a început să vadă ce se asunde peste gardurile ghimpate ale penitenciarelor.

„1.500 de lei costă să introduci un mobil într-o închisoare”

Președintele ADOPPL a fost de acord să răspundă direct la întrebările care sunt ocolite de reprezentanții ANP.

- EVZ: În câte penitenciare ați intrat, ulterior?

- Eugen Chiracu: În patru: Giurgiu, Rahova, Jilava si Colibasi. Avem rapoarte făcute pe toate patru.

- Care a fost cel mai... tulburător moment?

- A fost la Giurgiu. O unitate de maxima siguranță. Are în de tenție foarte mulți bolnavi cu afecțiuni psihice, oameni care își bat cuie în cap, situație văzută de mine personal, oameni care mor subit și, probabil, cel mai mare trafic de heroină și de telefoane mobile. De asemenea, tulburător a fost și la Colibași. Este un penitenciar vechi, murdar, corupt și cu multe probleme.

- Cât plătește un deținut pentru a primi un telefon mobil în celulă?

- Cam 1.500-2.000 de lei.

- Cu tot cu SIM?

- Da.


Pentru a reclama un caz de încălcare a drepturilor omului se poate trimite o scrisoare la adresa Splaiul Independenței nr. 2K, et. 1, cam. 1, un email la ajutor@adoppl.com sau se poate suna la 0763.164.515


- Unde sunt cele mai aglomerate celule?

- La Penitenciarul Jilava, sunt și 36-40 într-o celulă.

- Preotul din închisori este implicat în traficul cu mobile sau droguri?

- Nu.

- Care este drogul prezent în penitenciare cel mai des?

- Heroina.

- Cum se introduce heroina într-o închisoare?

- Ascunsă în alimente, pantofi, pixuri; prin intermediul gardienilor; aruncată peste gard, cu ciorapul care este rotit în aer înainte de a fi aruncat etc.

- Sunt clanuri în penitenciare?

- Da. Cele mai puternice sunt la Giurgiu și Craiova.

- Sunt plătite clanurile în schimbul protecției?

- Da, în bani sau alte bunuri.

- Sunt și gardienii plătiți pentru protecție?

- Nu, nu pentru protecție.

- De ce?

- Pentru că nu pot garanta cu adevărat protecția cuiva. Odată ce s-a închis celula, e imposibil să mai fii protejat doar de gardieni, oricâtă influență ar fi.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate