Nu prea am discutat despre aceste subiecte în mod detaliat.

1. Intenția de vot pentru PNL

La începutul anului 2013, conform INSCOP, PNL avea o susținere echilibrată în rândul mai multor grupuri sociodemografice, cu câteva vârfuri de susținere explicabile prin profilul clasic al partidului (oamenii cu studii superioare, locuitorii din mediul urban, românii cu venituri peste medie) dar și în rândul unor grupuri care nu se încadrau în profil (locuitori ai Moldovei, oameni cu venituri mici). Partidul subperforma în Muntenia, în rândul oamenilor cu vârsta peste 50 de ani și în rândul oamenilor cu venituri medii, categorii extrem de numeroase care astfel trăgeau scorul total al partidului în jos.

Dacă acum un an PNL era pe la 23-24%, din septembrie și până acum nu există decât un singur sondaj în care să treacă de 20%.

Conform CSOP partidul este în urma PDL, conform altor sondaje este superior PDL, totul e în marjă și pe muchie.

Însă... cum o parte din voturile pro-PDL vor fi canibalizate la europarlamentare de către PMP, sunt șanse considerabile ca PNL să termine pe locul doi datorită divizării competitorilor. Un peisaj pe care îl vom reîntâlni și mai jos, când vorbim de prezidențiale.

2. Încrederea în Crin Antonescu

Indicatorul "încredere" este mult supraevaluat mai ales în contextul în care vorbim de un prezidențiabil care poate fi măsurat mult mai ușor... printr-o întrebare despre intenția de vot. Două sondaje care conțin această întrebare sunt mai valoroase decât 100 de sondaje care măsoară încrederea.

Acestea fiind spuse...

Conform tuturor firmelor de sondare a opiniei publice numărul celor care au încredere mare sau foarte mare în Crin Antonescu este într-o ușoară reducere din aprilie-mai și până acum. Erodarea e atât de înceată că un melc ar învinge-o fără necesitatea unei poze de finiș.

Iohannis a pornit de la nivelul lui Antonescu dar acum îi este superior cu câteva procențele.

3. Intenția de vot pentru Antonescu într-un prim tur al prezidențialelor

De la formarea USL și până la alegerile parlamentare din 2012 Antonescu avea scoruri de 40%-49% cu excepția unui moment de emoție în luna în care se afla la Cotroceni când a trecut de 50%. Evident, aceste scoruri erau înregistrate în postura de candidat USL. După parlamentare a mai existat un singur sondaj pe o asemenea paradigmă (și cu rezultate asemănătoare cu cele anterioare), pe la începutul anului 2013.

După parlamentare au început să apară mai multe sondaje cu întrebare deschisă, adică fără listă de opțiuni. Până în vară Antonescu ocupa în continuare locul unu (35% Avangarde februarie, 32% IRES mai), deși steaua lui Ponta era în ascensiune.

În septembrie două sondaje (Avangarde și INSCOP) îl dau aproape la egalitate cu Ponta.

De atunci și până acum situația lui Antonescu se înrăutățește, el aflându-se în toate sondajele la o distanță apreciabilă de Ponta și sub 30%.

(Deja participarea separată la europarlamentare începe să pregătească publicul USL pentru o eventuală separare a candidaturilor).

Nu există un sondaj în care Antonescu să rateze turul doi, lucru pentru care trebuie să mulțumească opoziției.

Deci să mergem spre turul doi.

4. Intenția de vot pentru Antonescu într-un al doilea tur al prezidențialelor

În ultimul an s-au făcut 6 sondaje în care s-au verificat diferite variante de tur doi. 3 sondaje INSCOP, 3 sondaje CSCI. Rezultatele spun o poveste în genere unitară:

Ponta îl învinge pe Antonescu în turul doi. Conform INSCOP diferența e din ce în ce mai mică (20 de procente în martie, 14 procente în noiembrie, 7 procente acum). Conform CSCI diferența e stabil-considerabilă de-a lungul anului (18-22 procente). Un punct de reper: în noiembrie a debutat ofensiva de șarm a președintelui țării la adresa lui Crin Antonescu. Faptul că cele două firme au rezultate diferite mă împiedică de la a afirma cu certitudine că afirmațiile lui Traian Băsescu au avut sau nu efect.

Până la Revelion Antonescu era pe un trend descendent în fața lui MRU: Președintele PNL avea un avantaj de 18% în martie 15% în octombrie 5% în noiembrie (INSCOP) sau 6% în decembrie (CSCI)

... dar trend-ul s-a inversat în 2014, Antonescu câștigând acum la 20% distanță (CSCI) sau 12% distanță (INSCOP).

Antonescu îl învinge cu ușurință pe Predoiu, la 18% distanța (CSCI, decembrie) sau la mai mult de 30% distanță (INSCOP, noiembrie și februarie).

Un scrutin Antonescu-Oprescu este, atât conform CSCI cât și INSCOP, unul extrem de strâns, ambii candidați având cel puțin 48% și luptându-se pentru ultimele procente. Conform sondajelor ambelor firme din ianuarie Antonescu pare să aibă un mic avantaj, dar ar fi pe muchie.

Antonescu pierde în fața lui Isărescu, cum pierde de altfel toată lumea.

Doresc să reamintesc că matematica tururilor doi este ne-intuitivă: dacă X are opt procente în fața lui Y, scorul este 54-46 și deci X este la patru procente distanță de înfrângere pe muchie.

Concluzii:

PNL s-a întors la spațiul său natural din epoca pre-criză. Nu este la cote de avarie.

Principalul factor care l-a erodat pe Antonescu a fost ascensiunea lui Ponta în conștiința publică.

Împotriva candidaturilor actuale ale opoziției, Antonescu ar fi un candidat USL cu șanse mari de succes.

În perspectiva ruperii USL, situația nefericită a opoziției îl favorizează pe Antonescu. În lupta pentru locul-din-turul-doi-care-nu-e-adjudecat-de-PSD există o regulă simplă: nu trebuie să fii puternic, trebuie să fii cel mai puternic. Articolul a fost publicat pe blogul: Sociollogica.  Sociologul Barbu Mateescu este absolvent al University of Pennsylvania, 2005. A lucrat în consultanţă politică şi electorală pentru mai multe partide politice în perioada 2007-2011. A activat în domeniul cercetărilor de piaţă din mediul privat şi a participat la realizarea unor rapoarte privind probleme sociale de profunzime pentru UNICEF si UNDP.