Codul de Procedură Penală a fost modificat prin Ordonanță de Urgență în ședința de guvern de azi. Prim-ministrul Victor Ponta a declarat vineri că noile Coduri din justiţie vor intra în vigoare de sâmbătă 1 februarie, urmând ca eventuale amendamente socotite necesare după discuţiile cu ICCJ, Ministerul Public şi CSM să fie adoptate în şedinţa săptămânală de Guvern care are loc azi.

Update 1.  Ministerul Justiției a emis un comunicat de presă prin care dă explicații. "La propunerea Ministerului Justiției, Guvernul a aprobat în ședința de miercuri, 5 februarie 2014, șase acte normative prin care se vor asigura, pe de o parte, resursele umane, respectiv, un plus de câteva sute de posturi de magistrați și grefieri prin mărirea schemelor de personal, degrevarea instanțelor de anumite activități și raționalizarea instanțelor cu volum mic de activitate, iar pe de alta, cele legislative:

• · proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative;
• · proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală;
• · proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă;
• · proiectul de Lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea;
• · proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției;
• · Proiect de Hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casație și Justiție."

În comunicatul MJ se mai precizează: "În materie penală și procesual-penală, modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a 2 demersuri legislative separate:

• · o Ordonanță de Urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii;
• · un proiect de Lege conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite".

90 de posturi noi la instanțe pentru personalul auxiliar Prin proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, s-a aprobat suplimentarea cu 90 a numărului de posturi de personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești. 12 posturi și la Instanța Supremă În același context al asigurării punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală și al aplicării în condiții corespunzătoare a noului Cod de procedură civilă, numărul de posturi al Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi suplimentat cu 10 de posturi de grefier și două posturi de magistrat-asistent. Precizare: Proiectul de Ordonanță de Urgență si proiectul de Lege vor fi publicate pe site-ul M.J", se mai arată în comunicatul Ministerului Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, transmisă presei de dimineață nu a figurat însă proiectul ordonanței pentru modificarea Codului de Procedură Penală. În debutul ședinței de Guvern, Ponta a anunțat că Executivul va promova prin ordonanţă de urgenţă, în contextul discuţiilor privind Codul penal şi Codul de procedură penală, doar problemele absolut urgente legate de "bucătăria internă", a sistemului de justiţie, iar celelalte teme vor fi aprobate doar prin proiect de lege. "Ceea ce este absolut urgent şi de «bucătărie internă» a sistemului de justiţie, sunt de acord şi vom adopta prin ordonanţă de urgenţă, pentru că e legat de bucătăria lor internă, cum îşi organizează anumite proceduri de funcţionare în cadrul sistemului de justiţiei. Celelalte subiecte care au făcut obiectul dezbaterii publice le facem proiect de lege şi Parlamentul, în baza unei dezbateri deschise şi prin ascultarea tuturor specialiştilor... - care, de altfel, de sâmbătă încoace, totuşi ne-au arătat că nu era chiar aşa de negru Dracul, cum ni-l prezentau nespecialiştii - de fapt, sunt coduri care pot să funcţioneze foarte bine",a mai spus Ponta. El a precizat că Guvernul a primit în acest sens numai propuneri transmise de Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sâmbătă, la presiunile opiniei publice, Ministerul Justiției a pus în discuție publică proiectul de Ordonanță de Urgență pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative și proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

 Un alt treilea proiect supus dezbaterii publice este cel al Legii privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Problema ridicată de DIICOT

Pe de altă parte, acelaşi proiect dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, "dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500 000 euro".

Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii "pragului" de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

Legea mai favorabilă

Proiectul de OUG vizează şi problema legii penale mai favorabile. Astfel, după articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei: "În aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei - n.r.), se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive".

Unul dintre cele mai criticate puncte este articolul 305, MJ propune varianta: Alineatele (1) - (3) ale articolului 305 va avea următorul cuprins: „(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la fapta săvârşită ori a cărei săvârşire se pregăteşte, chiar dacă autorul este indicat sau cunoscut.” (2) Începerea urmării penale şi respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se dispune prin ordonanţă care cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin.(2) lit.a) - c) şi g). (3) Atunci când exista probe din care sa rezulte bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin.(1), organul de urmărire penală dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect. Măsura dispusă de organul de cercetare penală se supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de cercetare penală fiind obligat să prezinte acestuia şi dosarul cauzei.” Forma actuală a articolului 305 Începerea urmăririi penale (1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă. (2) Începerea urmăririi penale se dispune prin ordonanţă care cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a) - c) şi g). (3) Când din datele şi probele existente în cauză rezultă indicii rezonabile că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de aceasta, care dobândeşte calitatea de suspect. (4) Faţă de persoanele pentru care urmărirea penală este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiţii prealabile, efectuarea urmăririi penale se poate dispune numai după obţinerea autorizaţiei ori după îndeplinirea condiţiei. Intrarea în vigoare a Codului de procedură penală de la 1 februarie a stârnit numeroase reacții negative din partea procurorilor și a opiniei publice. Președintele Traian Băsescu i-a transmis, vineri, o solicitare premierului Victor Ponta de a emite o ordonanță de urgență pentru a modifica Codul de procedură penală. Reamintim că atât primul-ministru, Victor Ponta, cât și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc au promis că vor opera modificările cerute de sistemul judiciar la cele două noi coduri în materie penală încă de acum câteva luni, înainte ca noua legislație să intre în vigoare. Totuși acest lucru nu s-a întâmplat. Cea mai recentă promisiune a ministrului Justiției a fost făcută în timpul conferinței de presă prilejuită de publicarea raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Control. Atunci Cazanciuc a promis că modificările vor fi făcute până la intrarea codurilor în vigoare. Acum promisiunea făcută vineri de ambii politicieni riscă să rămână doar o vorbă în vânt pentru adormit sistemul judiciar, în măsura în care ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi nu va fi suplimentată și nu vom afla la sfârșitul ședinței dacă OUG a fost adoptată.