Editura Evenimentul si Capital

DESFIINȚAREA Bisericii Greco-Catolice. CRIMELE comise de SECURIȘTI în aresturi, ANCHETATE de Parchetul Militar

Torţionarul Enoiu a murit în 2010, nejudecat pentru crimele sale
Autor: | | 13 Comentarii | 5660 Vizualizari

Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General efectuează cercetări privind acţiunile represive şi sistematice desfăşurate de regimul comunist împotriva românilor. Dosarul, care acoperă perioada dintre 6 martie 1945 şi 22 decembrie 1989, a fost deschis în 2016 în urma unor sesizări făcute în 2006, respectiv 2007.

Este vorba, potrivit surselor Evenimentului zilei, de dosarul nr. 18/P/2016 care are ca obiect:

  • vătămarea şi supunerea la rele tratamente a persoanelor anchetate în aresturile Ministerului de Interne de către ofiţeri de Securitate, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
  • abuzurile şi crimele săvârşite în perioada martie 1945 – decembrie 1989, în sistemul penitenciar din România.
  • uciderea în penitenciare a mai multor preoţi şi credincioşi, respective interzicerea, până în 22 decembrie 1989, a activităţii Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolică.

Faptele din acest dosar au făcut obiectul altor şapte dosare începând din 2006, dar, până în prezent, cercetările nu au dus la niciun rezultat.

Sesizările de la care a pornit ancheta

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a anunţat pe 23 mai 2007că a depus o sesizări penală împotriva a 210 de foşti comandanţi ai închisorilor comuniste sub aspectul săvârşirii infracţiunii de genocid. Cei 210 foşti comandanţi de penitenciare, colonii şi lagăre de muncă în care au fost încarceraţi, în perioada comunistă, deţinuţi politici, au fost identificaţi de către experţii Institutului în cercetările lor în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

“IICCR consideră că în cazul acestor foşti comandanţi avem de-a face cu fapte cu caracter represiv şi discreţionar. Tratamentul inuman aplicat în închisori foştilor deţinuţi politici are caracteristicile unui fenomen de masă, desfăşurat la scară naţională, care a fost realizat nu doar prin acte individuale. Participarea a fost colectivă, responsabilitatea revenind în egală masură foştilor comandanţi de închisori, colonii şi lagăre de muncă în care erau aplicate astfel de tratamente inumane. Cei 210 de foşti comandanţi vor fi cercetaţi penal de Parchetul Militar sub aspectul savârşirii infracţiunii de genocide”, arăta Institutul într-un comunicat de presă.

Anchetele marca Enoiu

Apoi, pe 9 august 2007, Institutul a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o sesizare privind faptele săvârşite de către Gheorghe Enoiu, col.(r), fost ofiţer în cadrul Departamentului Securităţii Statului. IICMER îşi motiva sesizarea astfel:

“Motivaţia acţiunii penale relevă fapte incriminate de către legislaţia internă şi internatională în categoria crimelor împotriva umanităţii. În activitatea sa de ofiţer activ al Securităţii, Gheorghe Enoiu se face vinovat de cercetare abuzivă a unui mare număr de persoane pe o perioadă cuprinsă între 1950 şi, direct sau prin subordonaţii săi, 1989. Anchetele conduse de Gheorghe Enoiu se desfăşurau prin utilizarea celor mai crude şi brutale tratamente din repertoriul metodelor de tortură: izolarea şi înfometarea, bătaia la tălpi şi pe capre, bătaia la testicule, bătaia cu sacul de nisip precum şi alte metode de tortură specifice perioadei: manejul, cuierul etc.

Gheorghe Enoiu s-a distins încă de la începutul activităţii sale ca un anchetator eficient, fiind, printre alţii, membru în echipa care l-a interogat pe Lucreţiu Pătrăşcanu, fost lider al Partidului Comunist Român. S-a distins şi cu ocazia anchetării studenţilor arestaţi în urma mişcărilor studenteşti din 1956. După 1960, a lucrat ca ofiţer anchetator în cadrul Securităţii Municipiului Bucureşti”.

70 de victime identificate

Institul solicita tragerea la răspundere penală a fostului ofiţer de securitate Gheorghe Enoiu, inclusiv degradarea militară a acestuia, în temeiul prevederilor Codului Penal şi corespunzător gravităţii faptelor. În sprijinul sesizării penale au fost anexate elemente de probatoriu, conţinând numele a 70 de persoane care au avut de suferit din pricina relelor tratamente la care au fost supuse şi 4 interviuri directe, din care rezultă cruzimea deosebită cu care Gheorghe Enoiu îşi tortura victimele.

IICMER considera că săvârşirea în formă continuată, timp de aproape 40 de ani, a infracţiunilor de gravitate deosebită menţionate în sesizarea depusă, având în vedere şi cirumstanţele agravante, îndreptăţea şi cererea de ridicare a termenului de prescripţie a răspunderii penale corespunzător legislaţiei de la acea dată. Gheorghe Enoi a decedat în 2010.

Şapte din cei 210

Cei 210 torţionari aveau în 2007 vârste cuprinse între 44 si 99 de ani. Istoricul Marius Oprea spunea că unii dintre cei acuzaţi au continuat după 1989 să-şi facă meseria în acelaşi domeniu, de unde s-au si pensionat.

Numele tuturor celor 210 nu au fost făcute publice, în 2007, pentru că investigatorii institutului au intrat în contact cu documente clasificate strict secret, iar legea le interzicea să publice date cu caracter personal despre cei investigaţi. Certificatul ORNISS nu le permitea să facă publice astfel de informaţii.

De pe lista celor 210, doar şapte nume au fost dezvăluite, deoarece faptele şi datele lor biografice erau deja publice în lucrări de specialitate:

Gheorghe Iuliu Sebestyen, născut în 1927, a lucrat în Direcţia Politică a Direcţiei Generale a Penitenciarelor şi a fost şeful Biroului Cadre al Centrului de Coordonare a Coloniilor şi Penitenciarelor Constanta, organism care coordona zona Canalului Dunăre-Marea Neagră. A decedat în octombrie 2013

Constantin Cimpoieşu, născut în 1924, a condus penitenciarele Suceava, Botoşani şi Tulcea, unde Securitatea ancheta cu "metode specifice".

Florian Cormos, născut în 1927, educator politic, a activat la conducerea coloniei de muncă pentru femei Saligny, la Poarta Albă, Cernavodă şi Constanţa. A fost condamnat chiar şi de comunişti pentru cruzimea lui, dar rapid amnistiat, repus în drepturi şi decorat. El declara în 2014 că a “ar fi trebuit să omoare un deţinut la două - trei zile pentru a fi adevărat ce i se impută şi că deţinuţii mureau înainte să ajungă în lagăr”.

Iosif Ion Ficior, născut în 1928, anchetator politic, a condus lagărele Poarta Albă, Suceava, Borzeşti şi Periprava. A fost condamnat în 2017 la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X