Demisia lui George Maior nu e încă un act încheiat. Comunicatul Președinției nu este suficient | VOCILE DREPTEI

Demisia lui George Maior nu e încă un act încheiat. Comunicatul Președinției nu este suficient | VOCILE DREPTEI

Demisia șefului SRI, George Maior, a fost anunțată de către Președinția României, printr-un comunicat de un rând postat pe site. Bine că n-a fost pe Facebook!

Acest anunț nu este suficient pentru a se considera că SRI a rămas fără director. Demisia trebuie trimisă la Parlament, care va lua act de ea în plenul reunit al celor două Camere, abia după acest moment conducerea fiind preluată de către prim-adjunctul serviciului.

În 2006, după fuga din țară a lui Omar Hayssam, șefii SRI, SIE și DGIPI au fost convocați la o ședință de către președintele Traian Băsescu. După ședință, purtătorul de cuvânt al Președinției, Adriana Săftoiu a anunțat demisia directorilor celor trei servicii secrete. Era clar că șeful statului le ceruse demisia. Ca și acum, anunțul a fost făcut de la Cotroceni. Mai târziu s-a aflat că președintele le spusese celor trei că nu mai are încredere în serviciile secrete. Se întâmpla pe 20 iulie. A doua zi, pe site-ul oficial al Președinției, se anunța convocarea unei ședințe a CSAT, peste alte trei zile, în cadrul căreia urmau să se dezbată ”aspecte legate de numirea noilor directori ai SRI și SIE”. Radu Timofte, directorul SRI, și Gheorghe Fulga, directorul SIE, oameni puternic ancorați în viața politică a acelor vremuri, au fost apărați cu dinții de către Parlament.

Comisia parlamentară de control a activității SRI, a emis un comunicat de presă la data de 26 iulie, prin care afirma că decizia CSAT privind prelungirea interimatului la conducerea SRI este neconstitutionala.  CSAT decisese ca interimatul să fie preluat, conform legii de organizare, de către prim-adjuncții directorilor. „Comisia, constatând lipsa de constituționalitate a acceptării demisiei directorului SRI, i-a cerut domnului Radu Timofte să-și exercite mandatul (…) până la momentul în care hotărârea privind numirea sa în funcție își va înceta efectul și un nou director va fi numit în condițiile prevăzute de Constituția României”, se arăta în comunicatul semnat de președintele și secretarul Comisiei SRI, Radu Stroe (PNL) și Ion Stan (PSD). Cel din urmă susținea chiar că, la SRI, și pentru interimat e nevoie de votul Parlamentului. Fals! Iată ce prevede legea de organizare a Serviciului Român de Informații:

Ne puteți urmări și pe Google News

Această furtună fusese declanșată și de faptul că pe cererile de demisie ale celor doi directori ai serviciilor secrete transmise Parlamentului chiar a doua zi după anunțul public  se găsea și semnătura președintelui României. Pe 27 iulie, Președinția emite un comunicat de presă în care explică faptul că cei doi directori ai SRI și SIE au la dispoziție 30 de zile pentru a elibera funcțiile, dacă nu se răzgândesc, abia după acest termen șeful statului putând să facă alte nominalizări și fără să aibă precizat un termen obligatoiru pentru asta.

În aceeași zi de 27 iulie, Birourile Permanente ale Parlamentului hotărâseră ca Radu Timofte și Gheorghe Fulga să rămână în funcție. Această decizie îl determină pe Radu Timofte să-și scrie a doua oară demisia,  pe 2 august 2006, de data aceasta către Parlament:  ”Am apreciat și apreciez în continuare ca solicitarea eliberării mele din funcție, adresată domnului președinte Traian Băsescu, este echivalentă cu solicitarea de demisie!”, scria Timofte în adresa către Parlament.  Pe 3 august, comisia parlamentară a luat act de demisie și l-a declarat pe Radu Timofte ”director demisionar”. Abia pe 21 septembrie s-au reunit cele două Camere și au luat act de demisia directorilor SRI și SIE, posturile fiind declarate vacante.

Aceasta este istoria demisiei unui director SRI. Legile sunt aceleași. Parlamentul, același. Serviciul, același. De ce demisia lui George Maior ar fi tratată altfel? Graba și tăcerea pot determina suspiciuni. Președintele Klaus Iohannis are datoria să comunice dacă a cerut directorului SRI demisia sau dacă a luat act de depunerea mandatului acestuia, așa cum George Maior declara în luna octombrie. Trebuie să comunice și motivele pentru care a luat această decizie, având în vedere că pe 7 ianuarie, președintele României spunea că tema depunerii mandatului lui George Maior ”este o discuție puțin artificială, postul este ocupat, SRI funcționează. Nu văd de ce trebuie să forțăm o astfel de discuție”.

TEXT PRELUAT DE PE CUTIAPANDOREI.