De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni

În fiecare an, în jurul zilei de 15 martie, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, populaţia României se împarte în români şi maghiari. Atât. Dispar brusc celelalte naţionalităţi, probleme economice, pensii tăiate, salarii ciuntite, alocaţii de stat infime, impozite prea mari şi mult prea multe. Totul se transformă într-un fior patriotic ce animă prin mişcări de trupe politicianiste, toată suflarea ţării.

Am scris şi anul trecut despre asta, şi nu am de gând să mai dezvolt acelaşi subiect, respectiv despre sforile alarmiste trase de politicieni în scopul de a mulge voturi de la populaţie şi de a-şi atrage naţionaliştii de-o parte sau alta. Vreau doar să pun o întrebare celor care vor ţipa mâine că vor sânge maghiar sau sânge românesc pe pereţi: v-aţi pus problema vreodată câte familii mixte între români şi maghiari sunt în Ardeal? S-a făcut vreodată o statistică pe această temă? Câţi români au în arborele genealogic măcar un ungur şi câţi copii provin din părinţi rezultaţi din căsătorii de-a lungul timpului între nemţi, unguri, şaşi, slovaci, şvabi, ţigani, secui şi români în Ardeal? Şi dacă tot am atins subiectul ăsta, câţi dintre cei care trăiesc în Muntenia, Moldova sau Dobrogea sunt absolut siguri că nu au un strămoş turc, armean, tătar, rus lipovean, ţigan, grec, sau evreu în genealogie?

Dincolo de orice tâmpenie iredentistă, rasistă şi xenofobă, ar trebui să evaluăm realitatea şi partea umană a diversităţii etnice din Transilvania cu precădere, dar şi în general, din România. Poate ne spun capetele înfierbântate ce facem cu copiii noştri "bozgori" pe jumătate sau pe sfert, ce facem cu copiii noştri "budos olah", pe jumătate sau pe sfert… Poate ne spune cineva cum să nu ne îndrăgostim, noi românii de-un ungur sau de-o unguroaică, sau ungurilor să nu iubească o româncă sau un român, să nu aibă copii şi cum să-şi păstreze neamul intact şi pur.

Poate ne spun distinşii politicieni extremişti ce rezolvă cu retorica lor de doi bani, în afară de îmbrânceli între manifestanţi şi forţele de ordine şi cel mult nişte cucuie şi vânătăi… Poate nişte locuri comode prin Parlamentul European, acolo unde de facto n-ar avea ce să caute niciun extremist indiferent din ce ţară ar proveni, din moment ce PE reprezintă forul suprem al unei Europe unite.

Ne puteți urmări și pe Google News

Închei aici ştiind că mâine, şi poimâine, şi răspoimâine, şi probabil până mor, voi avea prieteni şi vecini maghiari cu care mă voi înţelege la fel de bine ca şi până acum. Că poate voi avea un ginere sau o noră de naţionalitate maghiară cărora n-am să le spun pe fiecare 15 martie să plece din ţară, şi nădăjduiesc că nici ei mie. Aşa stau lucrurile aici în Ardeal, indiferent ce ar crede sau ar vrea să creadă alţii, exemplificând cu pâinea refuzată în Covasna sau mai ştiu eu ce alte bazaconii…

Iar cei care de fiecare 15 martie doresc să trecă batalioanele române Carpaţii, le recomand să le reţină în cazărmi, nu de alta dar s-ar putea să le placă gulaşul, palinca şi de ce nu, unguroaicele de-aici, şi să dezerteze.

La mulţi ani maghiarilor de pretutindeni! Köszöntöm a világon élő összes magyarokat!

Angela Tocilă este blogger si scriitor. Poți să citești mai multe opinii de acest autor pe: politicstand.com Citiţi mai multe articole ale acestui autor:

  • Festivalul minciunii
  • Necazuri în paradis – divorţ cu partaj
  • Cinismul dictatorului Ion Iliescu
  • Jocurile Olimpice ale autorităților române, proba de competență-viteză
  • Intoleranța – égalité, fraternité, ou la mort !
  • România – Tărâmul morților vii
  • Antonescu și Ghișe în Antalya ( Pamflet )

Detalii despre proiectul VOCILE DREPTEI:

  • VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro

În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriți aici TOATE editorialele și dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!