Editura Evenimentul si Capital

De la pasiune la câştig. Doi grădinari pricepuţi se luptă pentru salvarea seminţelor tradiţionale

Stela Zămoiu cultivă şi soiuri moştenite de la bunică
Autor: | | 0 Comentarii | 2274 Vizualizari

Roşia perfectă nu e cea care arată impecabil, pe care o alegem din supermarketuri. E cea diferită de surorile ei lângă care stă în lădiţă, dar cu care sigur are ceva în comun: gustul pe care îl savuram când eram copii. Aroma legumelor adevărate pe care au început să o caute din nou cu fervoare tot mai mulţi români

Atraşi de campaniile marilor producători de seminţe şi de speranţa unui câştig rapid, mulţi ţărani au renunţat la soiurile moştenite din bătrâni. În plus, centrele de cercetare care funcţionau ca adevărate bănci de seminţe au dispărut după Revoluţie, luând cu ele şi zestrea genetică.



Aşa se face că cea mai mare parte a soiurilor cultivate tradiţional în România au dispărut. Există însă mici agricultori care au sesizat fenomenul şi au început o adevărată campanie de strângere şi înmulţire a seminţelor din soiuri de legume vechi. Doi dintre ei sunt Stela Zămoiu, din satul Dâmbroca, judeţul Buzău, şi Vali Cucu, din Bălţăteşti, Neamţ.

Am stat de vorbă cu amândoi şi am aflat lucruri interesante despre obţinerea seminţelor tradiţionale, dar şi despre reţeaua de schimb care s-a creat în lume între oameni pasionaţi de conservarea lor.

Epoca post- Ceauşescu

„Eu sunt ţărancă de când mă ştiu şi aşa mi-am crescut şi fetele”, spune Stela Zămoiu. O parte din seminţele ei sunt păstrate de la bunică, foarte multe a primit de la o bătrână din sat, care le ţinea „în batistă legată cu cinci noduri”.

Dar în Dâmbroca a mai existat, pe vremea lui Ceauşescu, o fermă care cultiva toate soiurile noastre româneşti, fie varză, ardei, castraveţi, vinete sau roşii, spune Stela Zămoiu: „De acolo aveam noi foarte multe legume cu gust. Câţiva ani după Revoluţie a mai rezistat ferma, apoi prin 92 – 93 s-a distrus”.

Falsele roşii româneşti

Munca la răsaduri începe încă de la sfârşitul lunii ianuarie - începutul lui februarie. Le plantează apoi în grădina de legume de circa 5.000 metri pătraţi. Este mândră că a ajuns la 56 de soiuri tradiţionale de roşii, din care câteva sunt româneşti, de pildă Mari de Cluj, Deva, Inimă de Bou, Tradiţionale româneşti, Uriaşe româneşti, Târgu Ocna, Mari de Tulcea. Mai are ardei kapia cultivat de 20 şi ceva de ani, gogoşar de Dâmbroca, castraveţi ţărăneşti, varză sau ceaclama (ceapă din sămânţă) de Buzău.


FOTO:Vali Cucu, un fost lăcătuş de mecanică fină



De la toate aceste legume, păstrează seminţe, pe care o parte le vinde (le găsiţi la seminte-vii.ro), dar în mare parte şi dăruieşte: „Nu mai avem pe stoc. Am vândut, dar am şi dăruit foarte multe”. Chiar dacă în pieţe mulţi prezintă roşiile ca fiind româneşti, atrage atenţia că abia în iunie vor ieşi cele din solarii, iar în câmp abia s-au plantat răsadurile.

În căutarea soiurilor pierdute

Vali Cucu se ocupă de legume cam de 30 de ani, iar la bază e lăcătuş de mecanică fină. S-a apucat de colectat seminţe de 10-12 ani, după ce a văzut că în magazine nu se mai găsesc legumele pe care le mânca atunci când era copil. Aşa a decis să multiplice seminţele păstrate de două generaţii în familie, ca să le „dea şi altora”. În plus, a început să caute seminţe tradiţionale uitate prin diverse sate. Soiul „Roşii ţărăneşti”, cum le-a botezat el, e luat de la o bătrână din Dorohoi care avea o grămăjoară de roşii la poartă. A mâncat una şi i s-a părut foarte gustoasă, chiar dacă nu era prea mare şi arătoasă. A întrebat de când le cultivă şi când a aflat că de câteva zeci de ani, a decis să conserve şi acest soi.

Diferenţele faţă de hibrizi

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate