Editura Evenimentul si Capital

De ce nu se va vindeca în veci România de rîia plagiatului la doctorat | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 11 Comentarii | 2015 Vizualizari

Luni, 3 octombrie 2016, s-a deschis noul an universitar. Ca de obicei, demnitarii au fost prezenți în diferite locuri și au ținut discursuri. Ca de obicei, discursurile demnitarilor s-au concentrat pe ceea ce ei consideră a fi principalele probleme ale învățămîntului universitar și ale învățămîntului în general.

E o formulă de rutină în comunicarea politică.

Un eveniment trăit de o categorie socială sau o colectivitate devine pretext de exprimare publică a unei politici.

Dintre toate discursurile, le-am reținut pe cele ale lui Klaus Iohannis la Universitatea de Vest Timișoara, Dacian Cioloș la Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj și al lui Eduard Hellvig, la Academia de Informații.

Citind sau auzind la Radio discursurile, un străin de prezentul, dar și de trecutul României, știind însă din Wikipedia că e o țară membră UE și membră NATO, va fi rămas cu gura căscată.

Președintele României, premierul, dar și șeful SRI s-au ocupat în principal în discursurile lor de plagiatele în materie de teze de doctorat.

Străinul s-ar fi așteptat ca președintele să se ocupe de rolul studențimii în societatea românească, avînd în vedere că pe vremuri studenții au detonat, ca în mai 1968, structuri social-politice încremenite în trecut, premierul, de condițiile materiale ale învățămîntului universitar, iar șeful SRI, de datoria studenților de a învăța cum să contraspioneze mai bine în folosul patriei.

E plagiatul tezelor de doctorat o problemă de prim rang a învățămîntului universitar și prin extensie a societății românești de azi?

Desigur cei trei demnitari au făcut nițică politică ocupîndu-se de chestiunea plagiatelor în materie de teze de doctorat.

Luni, 3 octombrie 2016, spațiul public românesc era dominat de Scandalul numit al Plagiatului Codruței Kovesi.

Un Scandal care nu e de ici de colea.

Codruța Kovesi e cea mai puternică femeie de la Elena Ceaușescu încoace.

Cînd vine vorba de propriul interes n-are mamă, n-are tată.

Așa cum ne arată datele, Codruța Kovesi a reușit să cîștige sprijinul ambasadei americane în România prin protejarea intereselor Microsoft.

Aceste note fac din chestiunea destul de simplă a plagiatului ei o problemă de interes național și chiar internațional.

De la autodenunțul lui Sebastian Ghiță din 27 septembrie 2016 au trecut deja trei săptămîni.

Deși cu acest prilej s-au reiterat acuzațiile de plagiat în cazul Kovesi, deși autodenunțul, precum și alte dezvăluiri pun sub semnul întrebării verdictul de neplagiat dat de CNE, organism PSD-izat din cap pînă în picioare, pînă azi CNATCDU, prezentat de Dacian Cioloș drept întruchiparea rigorii profesionale nu s-a apucat de verificarea tezei însușite de Codruța Kovesi.

Și nici nu se va apuca vreodată în mandatul lui Klaus Iohannis.

Dar nu numai în mandatul lui Klaus Iohannis, ci și în mandatele președinților de după, deoarece Codruța Kovesi e pentru președinți ca batista pentru cel lovit de guturai.

Ai nevoie de ea ca să-ți sufli mucii, deși îți vine din cînd în cînd s-o arunci dracului.

Dacă demnitarii respectivi au vrut să dea un semn instituțiilor responsabile cu verificarea acuzațiilor, faptul că nici acum, după trei săptămîni de la izbucnirea Scandalului CNATDCU nu s-a pus în mișcare atunci gestul lor s-a soldat cu un eșec.

Preocuparea pentru plagiatul tezelor de doctorat în discursurile a trei importanți demnitari din statul român se explică însă și printr-o realitate unică nu numai în context european, dar și în context mondial:

Fenomenul tezelor de doctorat plagiate.

S-o recunoaștem.

Dacă mai era nevoie de un argument că România e o țară absolut originală pînă și la nivelul Universului cunoscut de om, fenomenul tezelor de doctorat plagiate.

O teză plagiată de un elev mai are un rost.

L-au trimis părinții să le aducă o diplomă și el numai de școală n-are chef, mai ales c-au înflorit castanii.

Are un rost și o teză copiată la Bacalaureat, ba chiar și la licență.

Autorii văd în diploma dependentă de teză permisul de liberă trecere spre serviciul menit a-i întreține.

Dar o teză de doctorat?

O teză de doctorat presupune – zic eu, care deși n-am mai continuat cu lucrul la teză, pariind pe cărți scoase ca rezultat al cercetării – ambiția de a întreprinde ceva în planul cercetării. Ca să te apuci de un doctorat înseamnă că te-a pasionat sau te pasionează un domeniu, un subiect, că te animă o curiozitate.

Ca să nu mai spun că peste tot în lume, doctoratele  sunt o contribuție majoră la dezvoltarea științelor, la progresul intelectual al țării.

 Fenomenul plagiatelor la doctorat poate fi văzut astfel și ca  o punere la îndoială a interesului național.

  Dacă trei dintre cei mai importanți demnitari ai statului român s-au ocupat în discursurile lor publice de  plagiatul tezelor de doctorat înseamnă că e vorba de un fenomen împotriva căruia trebuie să se ia măsuri urgente.

Dacian Cioloș în discursul său   invocă necesitatea acestor măsuri urgente:

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate