Un vas de război american s-a apropiat luni cu bună știință de un atol revendicat de Beijing. Un gest simbolic care arată că președintele american este (sau vrea să pară) mai puțin nehotărât decât se crede.
Spre surprinderea generală, Barack Obama a trimis luni un vas de război, USS Lassen, în Marea Chinei de Sud, la mai puțin de 12 mile marine de una din insulele Arhepelagului Spratley, revendicat de Beijing.
Nu doar China are pretenții asupra zonei respective, ci și Vietnamul, Filipinele, Malaezia și Brunei.
De ce președintele american intră acum, spre deosebire de numeroase alte dăți, în această încleștare cu China?
Ne puteți urmări și pe Google News
1. De mulți ani de zile, Casa Albă afirmă că interesele majore ale Statelor Unite se află mai degrabă în Asia decât în Europa, scrie L’Obs. Spre această regiune aflată în plină creștere economică, dar în care se acumulează și multe tensiuni geopolitice, Barack Obama a ales să-și redesfășoare forțele armate și de informații. Era de așteptat ca într-o zi acest „pivot militar” să devină vizibil.
2. Marea Chinei este un spațiu strategic al secolului XXI. Pe acolo tranzitează 30% din comerțul mondial. Această mare, disputată între mai multe state, este artera vitală a Chinei, principala sa cale de acces către materiile prime și piețele lumii. Cine controleză această rută, controlează economia planetară de mâine.
3. Beijingul a început să se instaleze pe mai multe insule situate din punct de vedere juridic în apele internaționale, dar pe care chinezii le consideră ale lor. De curând, au amplasat aici o bază cu o pistă aeriană de trei kilometri lungime pe un petic de pământ numit Fiery Cross Reef, mărit artificial. De această insulă s-a apropiat USS Lassen, un contra-torpilor purtător de rachete teleghidate, pentru a demonstra Chinei și lumii că America nu recunoaște această anexare de fapt.
4. Cu acest gest, Obama speră să calmeze pornirile militariste ale guvernului japonez, ale cărui declarații belicoase se înmulțesc și care a decis să se lanseze într-o cursă a înarmărilor extrem de periculoasă.
5. Când l-a primit pe președintele chinez Xi Jinping acum câteva zile, Barack Obama a declarat că administrația americană este gata să facă totul pentru a asigura libera circulație în Marea Chinei. Acționând imediat, liderul american arată că vorbele sale au și efecte practice (spre deosebire de Siria, unde l-a amenințat încă din august 2013 cu repercusiuni militare pe președintele Assad, dacă folosește armele chimice împotriva poporului, și nici până azi nu a acționat).
6. S-au acumulat prea multe astfel de ezitări, astfel că Obama a simțit că a venit momentul să-și arate determinarea pe scena internațională, dacă nu vrea să-și piardă cu totul prestigiul. Mai ales după ofensiva fulger a Rusiei în Orientul Mijlociu, care l-a lăsat fără reacție.
Obama trebuie să dea asigurări credibile nu doar aliaților săi din zonă, foarte neliniștiți de ascensiunea rapidă a Chinei, ci și celor din întreaga lume, descumpăniți de moliciunea americană, și care dau semne că sunt gata să se întoarcă spre alți centri de putere (vezi Israelul spre Moscova!).
7. Obama este conștient că gestul său de luni, deși foarte spectaculos, este mult mai puțin periculos decât pare: armata chineză nu are capacitatea (încă) de a înfrunta forțele americane.
Recomandările noastre
