ANALIZĂ. Exploziile de la centrala japoneză nu pot degenera într-un al doilea Cernobâl. Motivele: reactoarele nipone sunt mai sigure, iar "Japonia nu e URSS".

Tipul de reactor folosit la Fukushima are o structură complicată, dar modul de funcţionare e simplu: ca o oală sub presiune, pe aragaz. Flacăra aragazului încălzeşte oala, aşa cum energia eliberată în urma "ruperii" atomilor de uraniu (fisiune) încălzeşte apa din jurul recipientului cu material radioactiv. Când facem ciorbă, aburul pune presiune pe capacul oalei. La reactor, aburul e folosit pentru electricitate, iar presiunea trebuie ţinută sub control. Altfel, capacele de protecţie pot ceda, iar dezastrul nuclear e iminent.

Radiaţiile din 1986, de 100.000 de ori mai puternice

Spre deosebire de Fukushima, explozia de la Cernobâl s-a produs în zona activă (partea principală a reactorului, unde are loc fisiunea).

"Zona şi-a pierdut răcirea, s-a supraîncălzit. Apa s-a transformat în hidrogen şi oxigen. Oxigenul a intrat în contact cu părţile incandescente", explică Teodor Chirică, membru al Forumului Atomic European.

Explozia a cuprins materialul radioactiv, iar presiunea mare a produs dezastrul: capacele de protecţie contra radiaţiilor s-au spart. Tipul de reactor folosit la Cernobâl este considerat cel mai periculos model aflat în funcţiune (în Rusia), fiind "renumit" pentru lipsa protecţiei externe. Inventarul de particule radioactive ajunse în atmosferă la 26 aprilie 1986 a fost uriaş.

"La japonezi, încă nu se ştie exact, dar se pare că inventarul e de o sută de mii de ori mai mic", spune Chirică, fost director la Cernavodă.

Explozie asumată

Răcirea unui reactor necesită electricitate, iar tsunamiul a întrerupt alimentarea. Sistemul energetic naţional nu era disponibil, iar generatoarele diesel au fost măturate de tsunami. Japonezii au adus generatoare mobile, care nu s-au potrivit. După opt ore în care bateriile de urgenţă au asigurat răcirea, a apărut momentul de criză.

"Când şi-au dat seama că presiunea e mare, au eliberat aburul prin supape", spune Chirică. A urmat o explozie de hidrogen, numai că aceasta a avut loc în afara zonei active, între al treilea strat de protecţie şi pereţii centralei.

"Cantităţile de cesiu şi iod radioactiv emise nu constituie un pericol", a anunţat Josef Oehman, cercetător la Massachusetts Institute of Technology. "Au fost eliberări provocate. Japonezii au elemente de siguranţă care la Cernobâl nu au existat. Nu se poate ajunge la situaţia de atunci. În primul rând, pentru că Japonia, spre deosebire de URSS, nu ascunde nimic, se anunţă ce trebuie făcut", adaugă Nicolae Zamfir, director al Institutului de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" (IFIN-HH).

DEZBATERE REDESCHISĂ

Europa este divizată în privinţa siguranţei centralelor nucleare

Riscul unui accident nuclear major în Japonia a stârnit îngrijorare în Europa şi a constrâns autorităţile să ia în calcul o întărire a controlului la numeroasele centrale europene.

Ministrul austriac al mediului Nikolaus Berlakovitch, a cărui ţară refuză energia atomică, a cerut ieri, în cadrul unei reuniuni UE, realizarea unor "teste de rezistenţă pentru centralele nucleare din Europa". A fost temperat de reprezentanţii Franţei (care se bazează pe energia nucleară) şi Marii Britanii, care au subliniat că circumstanţele incidentului din Japonia sunt excepţionale.

În acest timp, Elveţia a anunţat că a suspendat proiectele de reînnoire a cinci centrale nucleare, în aşteptarea unor norme de securitate mai stricte. În Germania, unde majoritatea populaţiei se opune energiei nucleare, cancelarul Angela Merkel a anunţat, la rândul său, un moratoriu de trei luni pentru legea aprobată în 2010 cu privire la prelungirea vieţii centralelor cu până la 14 ani. Alte state, printre care Turcia, au anunţat însă că nu renunţă la planurile de construire a reactoarelor.

RADIAŢII LIMITATE

Fukushima: vasele de presiune, intacte

Vasele reactoarelor centralei nucleare Fukushima sunt intacte, iar nivelul radiaţiilor este limitat, a anunţat ieri, într-un comunicat, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), japonezul Yukiya Amano.

"Autorităţile japoneze depun toate eforturile, în pofida circumstanţelor dificile, să stabilizeze centrala nucleară şi să asigure securitatea mediului înconjurător", a precizat Yukiya Amano.

La Fukushima s-au produs două explozii, sâmbătă şi ieri, învăluind centrala în nori de fum şi vapori radioactivi proveniţi de la sistemul de răcire. Complexul nuclear Fukushima, situat la o distanţă de circa 240 de kilometri de Tokio, a fost "zgâlţâit, inundat şi i s-a întrerupt aprovizionarea cu energie electrică, iar personalul a suferit drame personale", a mai spus şeful AIEA, insistând asupra faptului că, în ciuda acestor probleme, nivelul radiaţilor a rămas scăzut. (Dan Stancu)

• Vezi AICI tot ce trebuie să ştiţi despre sindromul de iradiere
• Pledoarie contra reactoarelor nucleare, după seismul din Japonia