Scăderea accentuată a preţului petrolului înseamnă veşti proaste pentru care activează pe zona de explorare şi exploatare. Totodată, cei care folosesc petrolul în procesul de producţie nu pot să nu se bucure.
Petrolul a scăzut sub 37 de dolari pe baril, cel mai mic nivel din 2004 încoace. Asistăm la o redistribuţie a banilor, de la vânzători către cumpărători. Dar, în timp ce exportatorii de petrol nu sunt tocmai fericiţi în perioada asta, importatorii pot deschide sticlele de şampanie.
Pentru unii jucători, scăderea semnificativă a preţului petrolului aduce o mare uşurare, potrivit BBC. Costul cu achiziţia „aurului negru” a scăzut la jumătate faţă de iunie 2015. O astfel de scădere este văzută ca o reducere a taxelor aplicate consumatorului, deci ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra consumului. Companiile care activează în transporturi sau în industria petrochimică au de câştigat. Producătorii de mase plastice, fertilizatori sau materiale sintetice se văd cu mai mulţi bani în buzunar.
Fermierii se numără şi ei printre câştigători. Apoi, scăderea preţului a avut un rol pozitiv asupra economiei zonei euro, care a început să crească în 2014 şi a continuat trendul pozitiv în 2015. PIB-ul Marii Britanii creşte automat cu circa 1% dacă preţul petrolului ajunge la 50 de dolari pe baril, potrivit unor calcule PwC.
China se poate număra printre ţările care au cel mai mult de câştigat, fiind cel mai important consumator de hidrocarburi al planetei. Şi, poate că tocmai încetinirea ritmului de creştere al Beijingului a dus la scăderea preţului, pe măsură ce consumul a scăzut. Dar, turbulenţele de pe bursa chineză ar fi fost poate mai violente dacă un petrol mai ieftin nu ar fi atenuat din impact. Este clar că PIB-ul Ţării Marelui Zid nu poate creşte la nesfărşit cu peste 7%, aşa că o aterizare lentă este de dorit pentru toată lumea. O altă ţară dependentă de importurile de petrol este Japonia, care a intrat totuşi în recesiune în trimestrele 2 şi 3 din acest an. FMI estimează însă o revenire la normal.