Editura Evenimentul si Capital

De ce a fost trimis dosarul lui Sorin Oprescu înapoi la DNA

Sorin Oprescu
Autor: | | 1 Comentarii | 1052 Vizualizari

Tribunalul București și-a motivat decizia prin care a retrimis dosarul primarului suspendat Sorin Oprescu la procurori. Astfel, judecătoarea Iosefina Pârvu susține că rechizitoriului îi lipsesc sau nu au fost suficient explicate o serie de elemente esențiale

Din rechizitoriu, susține magistratul, „nu poate lipsi descrierea faptei persoanei acuzate sau precizarea elementelor de probă care susţin existența unei legături între fapta descrisă de acuzare și rezultatul reținut și, în acelaşi timp, descrierea faptei nu poate fi formală”.


„Motivarea procurorului de anchetă în sensul că parte din faptele reținute în sarcina inculpaților sunt în concurs „real” corespunzător realității ( fără niciun detaliu sau argument juridic) este de natură a pune în imposibilitate judecătorul cauzei să facă distincția concretă între concursul real și forma continuată, în condițiile în care consecințele juridice prevăzute în cele două instituții este complet diferită”, se arată în motivarea instanței.

De unde au venit banii?

Legat de sumele inserate în actul de sesizare a instanţei ca fiind un produs al infracţiunilor cu care instanţa a fost sesizată, Iosefina Pârvu mai susține că, în mod  practic, „ele nu sunt corelate cu convenţiile /acordurile cadru încheiate/ derulate, pretins a fi sursă lor (elementele de identificare reţinute de procuror  rezumîndu-se la menţiuni precum  – gard, alee) elemente ce nu susţin existenţa unei legături între fapta descrisă şi rezultatul reţinut”, se mai arată în document.

Disjungere discutabilă

În plus, judecătoarea mai susține că „era obligatoriu că procurorul să indice în cuprinsul Rechizitoriului toate aspectele relevante în ceea ce priveşte conţinutul constitutiv al infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat, cu trimitere directă la latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii, în ambele modalităţi indicate, aderare şi sprijinire”.

Judecătoarea mai consideră încălcare a dreptului la apărare disjungerea cu privire la autor şi „judecarea separată a complicilor, întrucât o soluţionare corectă implică analizarea coroborată a activităţilor infracţionale ale tuturor persoanelor implicate în comiterea infracţiunilor şi stabilirea contribuţiei fiecărei persoane în comiterea faptelor” .

Judecătoarea Iosefina Pârvu este cunoscută pentru o serie de decizii controversate. Astfel, în 2011, ea a pus în libertate doi traficanți de canabis pe motivul că ”încă din cele mai vechi timpuri cânepa a fost o plantă tradiţionalã a românilor obţinându-se producţii record pe teritoriul ţării. Relansarea acestei vechi tradiţii combină în prezent tehnologia modernã cu vasta experienţă dobânditã în trecut începând de la cercetare, culturã, industrializare şi până la comercializare" și "stigmatul de drog pus cânepii industriale a făcut ca o ramură importantă a agriculturii să se afle acum în pragul dezastrului”.

Cinci ani mai devreme, Comisia de disciplina pentru judecători din cadrul CSM a decis cercetarea prealabilă a judecatoarei Iosefina Pârvu de la Sectia a II-a Penală a Tribunalul București ca urmare a eliberării din arest a lui Carmeluș Constantin, membru al uneia dintre cele mai puternice grupări criminale.

Lecția magistratului

"Din cânepa indiană se extrage marijuana sau haşişul. De altfel, cânepa cultivată în România, canabis sativa, se deosebeşte fundamental de planta din care se extrage produsul halucinogen THC (tetrahidrocanabinol), atât prin formă, cât mai ales prin concentraţia de drog: maximum 0,2% în canepa obişnuită, faţă de peste 1% în cea indiană. De fapt, cânepa are cea mai mare capacitate de industrializare dintre toate plantele tehnice: nimic nu se aruncă, totul e valorificat, iar produsele obţinute sunt folosite de la fabricarea banalei funii până în industria cosmetică sau auto. Dar avantajele cultivării şi industrializării acestei plante nu se opresc aici: cultivarea poate fi făcută în condiţii bune în toată ţara, iar terenul devine în anul următor propice cultivării cerealelor deoarece cânepa ucide buruienile", se arată în motivarea sentinţei din 2011.

Dosar întors

Pe 18 ianaurie, Tribunalul Bucureşti a decis retrimiterea dosarului lui Sorin Oprescu la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru remedierea neregularităţilor din rechizitoriul procurorilor, în termen de cinci zile.

În 20 noiembrie 2015, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Sorin Oprescu pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire a unui grup infracţional organizat. Dosarul se judecă la Tribunalul Bucureşti, din 23 noiembrie 2015.

În aceeaşi cauză sunt judecaţi Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, Cristian Stanca, fostul şofer al lui Oprescu, Mircea Octavian Constantinescu, fost şef al Direcţiei Economice din Primăria Capitalei, Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae, fost director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, Florin Şupeală, fost director adjunct al Centrului, Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, Ion Niţă şi Romeo Albu.

Grupul infracțional

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Bogdan Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti, grup pe care, de la finalul anului 2013, l-ar fi condus Sorin Oprescu. "Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Judecat sub control judiciar

Anchetatorii susţin că, pe măsură ce alte persoane, sesizând activitatea grupului, au aderat la acesta în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări, "culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider (şeful autorităţii publice locale executive), crearea unui eşalon de «secunzi» ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii".

Sorin Oprescu este cercetat în prezent sub control judiciar şi nu poate să plece din Capitală, trebuie să meargă la Poliţie o dată pe săptămână şi are interdicţie să exercite funcţia de primar. El poate în schimb să lucreze ca medic chirurg la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. De asemenea, Sorin Oprescu poate să meargă la magazine alimentare şi farmacii din Sectorul 1 Bucureşti sau la alte unităţi spitaliceşti din Bucureşti, dar nu poate să participe la manifestări sportive şi culturale sau la alte adunări publice.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate