Editura Evenimentul si Capital

Curtea de Apel București, motivare DEVASTATOARE pentru BINOMUL DNA-SRI în cazul lui Radu Pricop, ginerele lui Traian Băsescu

Autor: | | 2 Comentarii | 4539 Vizualizari

Achitarea avocatului Radu Pricop de către Curtea de Apel București, prin sentința oferită de judecătoarea Carmen Balaci, aduce în fața opinie publice un nou caz cel puțin controversat realizat de procurorii DNA.

Ginerele fostului președinte Traian Băsescu a fost achitat pentru simplu fapt că ”fapta nu există„. Radu Pricop a fost achitat în 1 noiembrie 2017, în dosarul în care DNA, beneficiind de “sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informatții”, l-a trimis în judecată pentru complicitate la șantaj și instigare la fals în declarații, alături de omul de afaceri Sergiu Lucinschi. Lumea Justiției a citit motivarea sentinței prin care Pricop a fost achitat, iar concluzia magistratului de la Curtea de Apel lovește din plin DNA.

Motivarea Curții de Apel București:

“Curtea constata ca, pentru a dispune trimiterea in judecata a inculpatului P.R.P. sub aspectul infractiunilor anterior expuse, Parchetul a utilizat un rationament logico-juridic care excede atat deductiei fundamentate in urma evaluarii chintesentei probelor administrate in timpul urmaririi penale, cat si dispozitiilor legale din Codul penal ce reglementeaza infractiunile deduse judecatii, din punctul de vedere al insasi existentei faptelor in materialitatea lor.

Prin urmare, Curtea constata ca rechizitoriul s-a bazat pe aprecieri generale asupra conduitei profesionale adoptate de inculpatul P.R.P. in calitatea sa de avocat, aprecieri care, astfel, nu pot fundamenta o solutie de condamnare a acestui inculpat. (...)

Asadar, din continutul tuturor convorbirilor ambientale si telefonice anterior prezentate, purtate atat intre partea civila H.A. si inculpatul L.S, cat si intre partea civila si martorul ..., intre inculpatii L.S si P.R.P., precum si intre inculpatul P.R.P. si martorul ..., Curtea constata – contrar situatiei de fapt expuse in rechizitoriu.

In acest context faptic, Curtea retine ca toate convorbirile pe care inculpatul P.R.P. le-a purtat, in calitate de avocat, cu inculpatul L.S au reprezentat recomandari, discutii prealabile, consultatii juridice generice – in raport, evident, de faptele prezentate in mod sumar de catre inculpatul L.S – expuse in conformitate cu legea si care se circumscriu uneia dintre activitatile pe care un avocat le realizeaza in profesia sa, constand in acordarea de consultatii cu caracter juridic, in scris sau verbal, in domenii de interes pentru client, precum redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata de catre client a fi analizata.

Aceasta stare de fapt explica, de altfel, imprejurarea constand in aceea ca inculpatul P.R.P. nu a incheiat vreun contract de asistenta juridica cu inculpatul L.S, din moment ce acesta din urma nu era decat un potential client cu care avocatul nu stabilise o relatie profesionala concreta, efectiva, privind contextul de fapt in raport de care avocatul sa ii fi putut acorda consultatia juridica aferenta.

In acelasi timp, Curtea constata ca acordarea de consultatii juridice inculpatului L.S de catre inculpatul P.R.P., atat in cadrul convorbirilor telefonice purtate, cat si prin intermediul martorului ...... a fost realizata cu respectarea intocmai a dispozitiilor legale aplicabile in raport de situatia de fapt sumar, generic prezentata de inculpatul L.S.

In concret, avand in vedere ca inculpatul L.S i-a relatat inculpatului P.R.P. ca partea civila H.A. a recunoscut ca are fata de el o datorie baneasca ce dateaza din perioada 2008 - 2010, inculpatul P.R.P. i-a recomandat inculpatul L.S, ca o eventuala modalitate prin care ar putea recupera suma de bani, incheierea unei conventii la notar, deoarece – conform situatiei expuse de inculpatul L.S– debitorul, respectiv partea civila H.A., recunostea creanta, chiar prescrisa fiind. Or, Curtea constata ca recomandarea juridica expusa de inculpatul P.R.P. este in conformitate cu dispozitiile legale prevazute atat in vechiul, cat si in noul Cod civil. In acelasi timp, Curtea constata ca dezaprobarea – exprimata in mod ferm – de catre inculpatul P.R.P. fata de anumite solicitari ale inculpatului L.S, expusa in cadrul convorbirilor telefonice, atat cele purtate intre cei doi inculpati, cat si cele purtate intre inculpatul L.S si martorul ...... - in sensul in care inculpatul P.R.P. s-a opus cererii inculpatului L.S de incheiere a unei conventii antedatate, din anul 2008 - reprezinta, in opinia Curtii, manifestarea neechivoca a inculpatului P.R.P. prin care acesta a inteles sa isi respecte obligatiile profesionale impuse prin art. 40 alin. 3 si 4 din Legea nr. 51/1995, potrivit caruia avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni; avocatul este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului in cazul in care actiunile si scopurile acestuia, aparent legale la inceputul asistentei si/sau al reprezentarii, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infractionale, precum si prin art. 111 din Statutul profesiei de avocat, conform caruia avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, corect si cu diligenta. In acelasi context, analizand in mod coroborat ansamblul probatoriu administrat in cauza atat in faza de urmarire penala, cat si in mod nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca, Curtea constata ca situatia de fapt anterior expusa corespunde intru-totul aspectelor relatate de inculpatul P.R.P. in ambele faze procesuale.

Astfel, audiat fiind in faza de urmarire penala, inculpatul P.R.P. (ale carei declaratii se afla la filele 81-83 si 99-103 din volumul 1 al dosarului de urmarire penala), a precizat ca nu a savarsit niciuna dintre infractiuni si a actionat in limitele legii si ale mandatului sau avocatial. Incupatul P.R.P. a mai aratat ca nu a cunoscut niciodata faptul ca suma vehiculata de inculpatul L.S nu ar fi datorata si nici nu a avut elemente care sa-i evidentieze acest lucru. Incupatul P.R.P. nu a stiut cand a fost inculpatul L.S cu partea civila H.A. la notar, nu a cunoscut ce tip de conventie au incheiat intre ei decat ulterior incheierii acesteia, cand martorul ...... a venit cu de la sine putere la biroul si i-a lasat pe birou o copie a respectivului act. Ulterior, inculpatul P.R.P. a vazut actul, l-a sunat pe martorul ...... si i-a spus ca e bine ca si-au rezolvat problema, ca s-au inteles. La reticentele inculpatului L.S de a achita taxele notariale, lucru aflat de la martorul ......, inculpatul P.R.P. i-a transmis acestuia ca, din punctul sau de vedere, este o mare reusita recunoasterea unei creante in acest cuantum si care era prescrisa de ceva timp, ceea ce era oricum un beneficiu pentru inculpatul L.S.

Conform dialogului cu martorul ......, solutia oferita de inculpatul P.R.P., de recunoastere a datoriei la notar, ca unica solutie legala, le era cunoscuta celor doi, fiind discutata de aproximativ 1 an cu notarii dansilor. Inculpatul P.R.P. a mai declarat, detaliind contextul in care l-a cunoscut pe inculpatul L.S, ca l-a cunoscut pe acesta in octombrie 2014, fiind contactat de martorul ...... care i-a solicitat o intalnire pentru o colaborare. Astfel, martorul ...... si inculpatul L.S au venit la biroul inculpatului P.R.P. si i-au povestit ca aveau doua probleme : sa recupereze niste debite de la niste companii pe care le considerau partenere, pe ..... si pe alte societati din grup; sa vada ce pot recupera de la ......, pe care au prezent-o ca fiind devalizata de-a lungul timpului. Cei doi au adus niste acte si au venit cu o “poveste”. : contracte fictive, bani furati; au explicat ca inculpatul L.S a cumparat aceasta firma si ca a bagat in ea niste bani. Inculpatul P.R.P. i-a spus inculpatului L.S ca pe civil si comercial faptele sunt prescrise, intrucat datau de prin 2008 - 2010. La intrebarea inculpatului L.S daca mai e vreo sansa, inculpatul P.R.P. i-a spus ca singura solutie ar fi sa recunoasca omul debitul.

Inculpatul L.S i-a mai spus inculpatului P.R.P. ca a formulat si plangere penala, dandu-i un draft. S-au plans ca dosarul sta in nelucrare la D.I.I.C.O.T., iar inculpatul P.R.P. le-a spus ca sta in nelucrare fiindca, din punctul sau de vedere, este nefondata, mai spunandu-le si ca, daca il intreaba pe el, vor lua o mare clasare; le-a mai spus ca risca o acuzatie de denuntare calomnioasa daca nu isi fundamenteaza plangerea.Intrebandu-l ce sa faca, inculpatul P.R.P. le-a spus sa faca o plangere serioasa impotriva unor persoane potential responsabile. Acestia au fost de acord sa promoveze o plangere impotriva economistei societatii, ..........., care semnase facturi si efectuase plati, avand si drept de semnatura in banca. La baza plangerii au fost tot povestea si actele lor, in sensul ca aceasta directoare ar fi dispus plati pentru firme care nu aveau legatura cu societatea; au indicat si niste martori. Astfel, a fost incheiat contractul de asistenta juridica din data de 22.10.2014, avand ca obiect plangerea penala fata de ............ Plangerea a fost redactata si depusa la Sectia 5 - S.I.F. in acelasi context s-au mai incheiat 3 contracte de asistenta juridica cu firma ...... Inculpatul P.R.P. a mai relatat ca, printre problemele discutate, inculpatul L.S si martorul ...... ii solicitau puncte de vedere si sfaturi privind modalitatea de recuperare a prejudiciului din ......, invocand faptul ca au ajuns la o intelegere cu partea civila H.A., care ar vrea sa incheie toata problema, dar nu are disponibilitati financiare, avand bunurile puse sub sechestru.

Inculpatul P.R.P. i-a intrebat daca se inteleg bine cu partea civila, intrucat aceasta era in arest la domiciliu la acea vreme, si le-a spus ca, in masura in care partea civila recunoaste creanta, poate incheia orice act, avand in vedere dispozitiile legale care reglementau obligatiile imperfecte. In principal, inculpatul L.S a insistat sa mearga sa poarte discutii cu partea civila si cu avocatii sai pe aceasta tema, dar inculpatul P.R.P. i-a refuzat. Inculpatul a mai precizat ca, o data a fost sunat de la partea civila, inculpatul avand impresia unui dialog cu o alta persoana, intrebandu-l pe inculpat de o varianta de subcontractare sau vanzare de utilaje, probabil ca urmarea o supraevaluare a utilajelor, inculpatul recomandand sa nu faca acest lucru. Inculpatul le-a mai spus ca orice varianta agreata este posibila si ca pot analiza orice propunere venita de la avocatul partii civile, insa acestia nu l-au cautat pe inculpat. Practic, acesta era raspunsul dat de inculpatul P.R.P. la insistentele obositoare ale inculpatului L.S si martorului .......

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate