Cum se fac canonizările în Biserica Catolică

Cum se fac canonizările în Biserica Catolică

Biserica Catolică sanctifică, pentru prima dată în istoria sa, doi papi în aceeași zi. Jurnaliștii de la CNN explică, în ediția online, ce presupune procesul de canonizare.

În viziunea credincioșilor catolici, sfânt este o persoană decedată, a cărui viață a fost plină de sfințenie. Sfinții reprezintă modele de urmat pentru cei în viață și, de asemenea, pot interveni pe lângă Dumnezeu atunci când li se cere ajutorul prin intermediul rugăciunilor.

Numărul concret al sfinților din panoplia catolică e greu de cuantificat, pe lângă cei aproximativ 2,565 incluși în celebra lucrare "Viețile sfinților", mai sunt încâ vreo câteva mii de sfinți locali, celebrați în diverse colțuri ale lumii.

Etapele procesului de sanctificare

Ne puteți urmări și pe Google News

De obicei, se pornește de la convingerea unui număr mare de oameni că o anumită persoană a dus o viață de sfânt. Apoi, urmează trei etape ce implică strict Biserica Catolică. În prima fază, oficialii bisericii fac un studiu cu privire la viața persoanei respective. În cazul Papei Ioan Paul al II-lea, studiul are patru volume, totalizând peste 2.000 de pagini, în care se regăsesc mărturiile a peste 100 de persoane.

Apoi, după deces, e nevoie de un miracol pentru ca persoana respectivă să fie beatificată și de încă unul pentru canonizare. De obicei, aceste miracole sunt reprezentate de vindecarea unor boli fără o explicație științifică, catolicii considerând că prin înfăptuirea unui asemenea miracol, Dumnezeu certifică prezența în Rai a persoanei respective.

În timpul pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a simplificat procedura de sanctificare, însă în privința costurilor unor asemenea ceremonii lucrurile nu s-au schimbat, ele rămânând la fel de costisitoare.

S-au respectat procedurile în cazul celor doi suverani pontifi?

Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea a fost cea mai rapidă din istoria modernă, perioada de așteptare de cinci ani de după deces fiind "ignorată" de Papa Benedict al XVI-lea care l-a beatificat, drept răspuns la solicitarea maselor prezente în Piața Sf. Petru în momentul morții fostului suveran, care au cerut declararea lui drept sfânt imediat.

Într-un fel, rapiditatea cu care s-a desfășurat procesul de sanctificare a Papei Paul al II-lea i se datorează chiar lui, după ce, în 1983, a simplificat procedura, dorind astfel să aducă în fața credincioșilor modele contemporane de sfințenie.

În ceea ce-l privește pe Papa Ioan al XXIII-lea, cunoscut de catolici sub numele de "Bunul Papă Ioan", acesta a avut un pontificat relativ scurt, din 1958 până în 1963, dar influența sa asupra Bisericii Catolice a fost imensă. În urma convocării celui de-al doilea Consiliu al Vatincanului, s-a renunțat la cântecele gregoriene și rugăciunile în limba latină, ele fiind inlocuite de limbile locale, inclusiv limba engleză.

Papei Ioan al XXIII-lea i s-a atribuit un miracol, vindecarea unei călugărițe în 1966, iar Papa Francisc a renunțat la obligativitatea celui de-al doilea pentru a-l declara sfânt. Totuși, sunt voci care spun că Papa Francisc ar fi trebuit să aștepte și cel de-al doilea miracol înainte de a-l sanctifica.