Editura Evenimentul si Capital

Cum să iei azilul în România și să locuiești apoi în Suedia sau Germania

Centrele destinate solicitanților de azil sunt mai mult goale în România FOTO: LIBERTATEA
Autor: | | 0 Comentarii | 1090 Vizualizari

La Centrul Regional pentru Imigrări București nu este prezent nici măcar un transfug din Siria, statul care a „bombardat” Europa și Orientul cu refugiați. Atmosfera era una liniștită la sediul de la strada Tudor Gociu, câțiva irakieni și africani erau prezenți pentru verificări de rutină.

Directorul-adjunct Gheorghe Sofian ne-a declarat că nu i s-a transmis dacă și când în București vor ajunge o parte din cei peste 300.000 de migranți care au invadat Grecia, Ungaria sau Italia în acest an. „Noi avem acum cam 450 de locuri”, ne spune acesta. Sofian recunoaște că, în caz de urgență, s-ar putea găsi soluții pentru crearea altor locuri.


Cronici pariziene cu Marcela Feraru. Fractură fără precedent între francezi și comunitățile de imigranți


Și copiii cer azil

Cât privește procedura, Sofian ne-a explicat micile sale secrete.

  • Odată ce un transfug a intrat în UE și cere acordarea azilului, el nu poate să mai ceară azilul și în alt stat european.
  • Procedura durează de obicei 30 de zile între momentul cererii și cel al răspunsului autorităților ^ În perioada celor 30 de zile, imigrantul poate să locuiască gratis într-un centru de transfugi. În România sunt șase astfel de centre.
  • În acest interval, solicitantul susține două interviuri. Primul, prin care oferă informații ce țin de documente. În al doilea, explică motivul pentru care solicită azilul. ^ Între cele două interviuri, autoritățile române verifică datele oferite de solicitant.
  • Decizia ofițerului de imigrări ține cont în primul rând de situația azilantului și nu de țara din care provine.
  • Printre criteriile avute în vedere la analizarea cererii: dacă i se respectă drepturile în țara de origine, dacă provine dintr-o zonă de conflict, situația familiei etc.
  • Răspunsul pozitiv duce la acordarea statutului de refugiat sau de protecție subsidiară. În primul caz poate călători în orice stat UE, în cel de-al doilea, are nevoie de viză. ^ Un refugiat care obține statutul de refugiat în România poate pleca apoi în alt stat din UE. Trebuie să se întoarcă doar peste trei luni, pentru reînnoirea datelor.
  • Anual, în România ajung 20-30 de copii fără părinți, care solicită azilul. Aceștia sunt cazați fie într-un centru de imigranți, fie într-un centru al Direcției pentru Protecția Copilului.

    Cronici pariziene cu Marcela Feraru. Fractură fără precedent între francezi și comunitățile de imigranți


Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate