Liderii PNL, dar și președintele României, Klaus Iohannis, au adus în discuție, de mai multe ori în ultimele săptămâni, faptul că, după alegerile din noiembrie 2014, guvernarea Victor Ponta și Parlamentul în actuala sa formă nu ar mai avea aceeași legitimitate, subliniind în același timp dorința de a avea un Executiv din zona de dreapta.
Cea mai recentă declarație publică referitoare la acest subiect a venit astăzi din partea co-președintelui PNL, Alina Gorghiu, care a anunțat că partidul liberal va depune o moțiune de cenzură în sesiunea parlamentară ce începe în luna februarie.
Depunerea moțiunii reprezintă un prim pas al procesului prin care PNL intenționează să forțeze organizarea de noi alegeri parlamentare. Potrivit Constituției României, dizolvarea Parlamentului și organizarea unor alegeri anticipate se poate face doar dacă se îndeplinesc o serie de condiții foarte stricte.
Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat doar dacă este imposibilă constituirea unui nou guvern, cauzată de respingerea a două cereri de investitură succesive.
Din punct de vedere practic, procedura implică parcurgerea următoarelor etape:
- încetarea mandatului Guvernului, care se poate produce fie ca urmare a expirării mandatului (în momentul validării alegerilor parlamentare generale), fie ca urmare a demisiei primului-ministru, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului; de asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură
- numirea de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, a unui candidat la funcția de prim-ministru
- primul-ministru desemnat trebuie să alcătuiască lista membrilor Guvernului și să se ocupe de pregătirea unui program de guvernare, cu care să se prezinte în Parlament pentru obținerea votului de încredere
- neacordarea votului de încredere de către Parlament
- repetarea procedurii, cu începere de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru.
Recomandările noastre
