Cum lucrează mafia retrocedărilor

Cum lucrează mafia retrocedărilor

Infractorii merg mână-n mână cu unele autorităţi publice. Împreună inventează moştenitori şi îi nenorocesc pe proprietarii de drept.

Sase instituţii din Timişoara, plus serviciile secrete, au declanşat anchete paralele prin care vor să facă lumină în afacerile dubioase cu terenuri şi clădiri. La poliţie, Parchet sau prefectură există deja câteva sute de plângeri legate de comiterea unor falsuri prin care mafia retrocedărilor a intrat în posesia unor proprietăţi de milioane de euro.

EVZ a publicat zilele trecute o dispoziţie falsificată a primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, folosită pentru intabularea unor terenuri în valoare de peste două milioane de euro. Despre acest adevărat fenomen a început să se discute mai ales după ce unul dintre baştanii timişoreni, Ionelaş Cârpaci, cap al mafiei ţigăneşti, a încercat să-l înşele pe afaceristul Jabri Tabrizi.

De altfel, omul de afaceri de origine siriană, prezent în „Top 300 Capital“ cu o avere de peste 40 de milioane de euro, a început şi el o anchetă proprie. Reporterii EVZ au pus cap la cap informaţii culese de toate instituţiile implicate şi vă prezintă modul de operare al acestei mafii, aplicabil în orice zonă din ţară. Modul de operare Primul pas este identificarea terenului sau a casei care poate face obiectul unei operaţiuni. „Proprietar este statul român, reprezentat de primărie. Cineva din această instituţie trebuie să le spună că proprietatea este revendicabilă şi nu a fost revendicată“, declară Tabrizi. „Cei care planifică operaţiunea au nevoie să mai ştie şi numărul exact al cărţii funciare în care este înregistrată proprietatea“, ne-a dezvăluit un ofiţer de la un serviciu special care urmăreşte activitatea unor instituţii ale sistemului judiciar.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Dacă au numărul de carte funciară, pot obţine un extas «in extenso» de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară“, completează Arthur Ursu, şeful Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Timişoara. Extrasul „in extenso“ al Cărţii Funciare conţine numele persoanei de la care au confiscat comuniş tii proprietatea. Pe baza lui, se creează documente fictive ale aşazisului moştenitor, în mare parte emise de alte state. Un exemplu este cazul Robert Berger, nume pe care s-au falsificat cel puţin două documente de identitate maghiare, cu fotografii diferite.

„Robert Berger trebuia creat pentru că, în cartea funciară a terenului pe care au încercat să mi-l vândă, ultimul proprietar, de la 1936, este Ioan Berger“, mai spune Tabrizi. Pasul următor este retrocedarea. În cazul Berger, mafioţii au falsificat pur şi simplu o dispoziţie a primarului de împroprietărire a aşa-zisului moştenitor. „Sunt sute de cazuri în care oamenii au reclamat că aşa-zişi mandatari ai unor moştenitori fictivi deschid procese de retrocedare“, spune prefectul Ovidiu Drăgănescu.

După ce obţin dreptul de proprietate, mafioţii retrocedărilor intabulează proprietatea, tot prin mandatari. Ulterior, ei vând proprietatea unor cumpărători de bună-credinţă. „Personajul fictiv nu poate să se prezinte pentru a cere retrocedarea şi nici nu poate negocia vânzarea ulterioară a proprietăţii, pentru că, în realitate, acest om nu există. Dar unii notari încheie procuri prin care un asociat al mafiei se împuterniceşte să facă în numele personajului fictiv toate procedurile“, mai explică ofiţerul citat.

FENOMEN Reţetă de peste 200 de milioane de euro Mafia retrocedărilor din Timişoara, o reţetă de peste 200 de milioane de euro, a început să acţioneze de prin anul 1997, profitând de primele legi privind retrocedările, cele apă- rute în anul 1996. Primele reclamaţ ii au apărut în urmă cu zece ani. „Prin 1998 s-a început retrocedarea a foarte multe imobile din centrul oraşului în baza unor acte foarte dubioase emise de diverşi notari din Germania“, a declarat prefectul de Timiş, Ovidiu Drăgănescu.

Potrivit acestuia, mai mult de jumătate din retrocedările proprietăţilor confiscate de comunişti s-a făcut prin mandatari. Numai anul trecut s-au ridicat semne de întrebare asupra a 2.000 de imobile şi terenuri care sunt pretabile la comiterea unor falsuri. „Cetăţeni din zona centrală, de pe bulevardul Loga, strada Mihai Eminescu şi strada Trandafirilor au reclamat că toate imobilele de acolo au fost dobândite în mod fraudulos“, a declarat şi subprefectul de Timiş, Laviniu Bedrosian.