Editura Evenimentul si Capital

Cum apără DIICOT Fecioria Morală a Codruței Kovesi | România lui Cristoiu

Autor: | | 1 Comentarii | 5354 Vizualizari

Despre Depoziția dată de Dan Zorella în 27 iunie 2016 în cadrul Comisiei Rogatorii în fața unui procuror trimis din România și a unui inspector de poliție israelian, s-au scris și s-au spus deja multe.

Mă voi opri asupra unui amănunt care a trecut neobservat:

Inspectorul de Poliție își începe  activitatea declarînd:

„Te anchetez cu suspiciunea de aderare şi constituire a unui grup infracţional, hărţuire, comiterea de infracţiuni informatice care includ dereglare/perturbare calculator, accesul la material de pe calculator în mod ilegal pentru a săvîrşi o altă infracţiune, în scopul de a vătăma un funcţionar public din România, toate acestea în cadrul unei comisii rogatorii.”

Din Comunicatele DIICOT de pînă acum noi știam că infracțiunile pentru care erau acuzați cei de la Black Cube vizau folosirea de mijloace ilegale pe parcursul unei investigații detectivistice.

Ba chiar, din documente dibuite de presă, știam că cei doi tineri angajați au încheiat cu procurorul un acord bazat doar pe infracțiunile informatice.

Aflăm acum că directorul Black Cube și coordonatorul investigației e acuzat de aderare la un grup al cărui scop a fost cel de a vătăma un funcționar public din România.

Cine să fie funcționarul public din România?

Cum cine?

Codruța Kovesi, șefa DNA!

De cum a izbucnit Scandalul, ne-am întrebat cu toţii motivul pentru care au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv cei doi angajaţi ai firmei Black Cube.

Comunicatul SRI de marţi, 25 octombrie 2016, confirmă o declaraţie anterioară a lui Klaus Iohannis:

SRI a avut un rol decisiv în descoperirea şi prinderea celor doi.

În aceste condiţii, ne întrebăm cu toţii asupra motivului  pentru care SRI, Serviciul responsabil cu Siguranţa naţională, a consacrat timp, bani şi inteligenţă pentru a documenta Dosarul preluat ulterior de DIICOT fără prea mari modificări.

Primul Comunicat al DIICOT în această chestiune (6 aprilie 2016) vorbea de constituirea unui grup infracţional organizat, în scopul comiterii mai multor infracţiuni, toate vizînd, potrivit enumerării, domeniul informatic combinat cu cel al vieţii personale.

E drept, cu o seară înainte, pe 5 aprilie 2016, pe site-ul Rise Project a fost reprodus textul mandatului de arestare preventivă a lui David Gelcowitz, emis pe 3 aprilie 2016 care, îl acuza printre altele pe Dan Zorella şi Avi Yanus, de ??? la firma Black Cube c-au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni (urmează enumerarea infracţiunilor informatice).

Textul se încheie însă astfel:

„Mobilul întregii activități infracționale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, prin încercarea «de a găsi activități de corupție».” Comunicatul Black Cube confirmă într-un fel textul Mandatului. Potrivit acestui comunicat, Operațiunea a vizat «obţinerea de dovezi despre corupţia din interiorul Guvernului României şi din Agenţiile sale». În acest sens, continuă Comunicatul, «Doi dintre angajaţii companiei au făcut descoperiri semnificative».”

Aşadar, în operaţiunea împotriva Grupului de la Black Cube (erau acuzaţi nu numai cei doi tineri, dar şi cei doi proprietari asociaţi), existau două planuri de abordare:

1) Grupul era acuzat c-a comis mai multe infracţiuni informatice, de presupus împotriva unui cetăţean român.

2) Grupul a iniţiat aceste infracţiuni în încercarea de a găsi activităţi de corupţie la Codruţa Kovesi.

Chiar din primele editoriale consacrate acestui Scandal, unul dintre cele mai mari din postdecembrism, am semnalat necesitatea de a deosebi radical cele două planuri:

Una era activitatea de descoperire a unor dovezi de corupţie în cazul unui demnitar român şi alta era folosirea unor mijloace ilegale pentru obţinerea acestor dovezi.

În ce priveşte folosirea mijloacelor ilegale, lucrurile erau clare:

Grupul trebuia pedepsit, deşi un articol din Codul Penal (302) îngăduie folosirea mijloacelor ilegale dacă e vorba de un interes public.

În privinţa Operațiunii  de a găsi activităţi de corupţie, lucrurile erau mai complicate.

Lupta împotriva corupţiei a fost proclamată în ultimii ani drept obiectivul naţional numărul unu. Nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care să nu se spună că în România corupţia a atins nivelul unui fenomen care pune la îndoială însăşi fiinţa naţională şi că, prin urmare, lupta împotriva corupţiei scuză chiar mijloacele.

Noi nu sîntem de acord cu teza Lupta împotriva corupţiei scuză mijloacele.

Prin urmare, nu credem că scopul de  a găsi activităţi de corupţie la şefa anticorupţie justifică spargerea e-mailurilor unor persoane apropiate.

Luînd în serios însă chiar sloganul Prezidenţial şi Guvernamental Corupţia ucide! eu cred că activitatea Grupului nu poate fi identificată cu încercarea de compromitere.

Scriam astfel în 12 aprilie 2016 pe cristoiublog.ro:

„Alegerea drept ţintă a Codruţei Kovesi n-are nimic ieşit din comun şi cu atît mai puţin conotaţia de atac la independenţa şi integritatea patriei, aşa cum au primit ordin de la sergenţii majori să scrie locotenenţii din presă.

Codruţa Kovesi, dincolo de cultul deşănţat al personalităţii, atingînd paranoia, nemaiîntîlnit în cazul unei femei de la

Elena Ceauşescu încoace, e un demnitar. Ia salariu baban, beneficiază de privilegii deosebite, pentru îndeplinirea condiţiei de demnitar. Din acest punct de vedere, Codruţa Kovesi nu e deasupra oricărei bănuieli, ca nevasta

Cezarului. Nu numai pentru că nici o persoană publică nu poate fi considerată automat perfectă, dar şi pentru că în cazul Codruţei Kovesi, mai ales de la incidentul cu Bercea Mondial, au circulat în spaţiul public zvonuri destul de ciudate, rămase la nivel de şoaptă, după binecunoscuta tradiţie a spuselor pe la colțuri de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Nimeni din România n-a avut curajul să le verifice. Și asta pentru că prin patronii de presă, lesne șantajabili, prin politicieni speriați, Codruţa Kovesi exercită o veritabilă dictatură asupra presei şi asupra politicii. Reținerea și arestarea preventivă a celor doi cetățeni străini într-o manieră de hei-rupism milițienesc, clasificarea dosarului ca fiind de Siguranță națională, intoxicarea presei de către Servicii, refuzul de a da amănunte dintr-un dosar de infracțiuni ținînd de dreptul comun, sînt tot atîtea dovezi că după 26 de ani de așa-zisă democrație Sindromul Cum adică? Au îndrăznit s-o spioneze chiar pe Tovarășa?! funcționează din plin la Autoritățile noastre.”

După izbucnirea Scandalului s-a lansat în spaţiul public o campanie de şoapte şi zvonuri avînd drept scop transformarea celui de-al doilea plan în principalul şi singurul plan al Scandalului.  Imediat Divizia Presă a purces la concretizarea Aserţiunii din Rechizitoriul DIICOT:

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate