Editura Evenimentul si Capital

Culisele promulgării Constituției din 1923. Bătaie ca în filme între opoziție și putere

Autor: | | 0 Comentarii | 851 Vizualizari

Sfârşitul conflictului mondial a dus la apariţia unei realităţi pe care liderii politici nu o prevăzuseră. La Consiliul de Coroană din 14/27 august 1916 s-a decis intrarea în război de partea Antantei, cu scopul clar de a obţine beneficii teritoriale în detrimentul Austro-Ungariei.

 Însă prăbuşirea dinastiei Romanov în Rusia, instabilitatea guvernării Kerenski şi decizia puterii bolşevice de a semna Tratatul de la Brest- Litovsk în martie 1918 ( urmată de un război civil „încâlcit”, cu multe forţe implicate ) a creat o situaţie favorabilă pentru România, Sfatul Ţării de la Chişinău votând cu o majoritate confortabilă actul Unirii.

Drepturile minorităților naționale

Dispariţia Imperiului Austro- Ungar a încheiat procesul început în luna martie, Transilvania şi Bucovina alăturându- se Basarabiei în cadrul statului român. Provinciile alipite aveau o populaţie şi un teritoriu mai mari decât cele ale Vechiului Regat, extinderea prevederilor constituţionale din 1866 şi asupra noilor regiuni nefiind fezabilă, din moment ce acestea nu au participat în niciun fel la elaborarea Constituţiei din 1866. Mai trebuiau avute în vedere armonizarea legislaţiei ( diferită în provinciile unite, abia în a doua jumătate a anilor ’30 s-a ajuns la o relativă coerenţă ) şi punerea în practică a angajamentelor pe care România şi le-a asumat faţă de Marile Puteri în privinţa garantării şi ocrotirii drepturilor minorităţilor naţionale.

Criza politică și socială

În primii ani după Marele Război nu s-a reuşit adoptarea unei noi Constituţii ( de fapt vorbim de o revizuire masivă, nu de adoptarea unei noi legi fundamentale, majoritatea prevederilor din 1866 fiind păstrată în documentul votat în 1923 ) România trecând printr-o perioadă dificilă din punct de vedere politic şi social – războiul cu regimul comunist al lui Bela Kuhn, acţiunile grupărilor ilegale de extremă-stânga în Basarabia şi nu numai, numeroasele greve ale muncitorilor etc. Instabilitatea s-a resimţit şi la nivel executiv, România fiind condusă de mai multe guverne într-un timp destul de scurt, trei dintre ele având în frunte generali – Constantin Coandă, Arthur Văitoianu şi Alexandru Averescu. Abia odată cu instalarea Cabinetului Brătianu în ianuarie 1922 s-a pus capăt tranziţiei haotice.



Adunarea Naţională Constituantă

Alegerile organizate în perioada imediat următoare au fost câştigate lejer de naţional-liberali, ţărăniştii lui Ion Mihalache, naţionalii lui Iuliu Maniu şi averescanii adunând împreună mai puţin de 100 de mandate parlamentare. Scrutinul a avut şi o miză suplimentară, anume desemnarea reprezentanţilor care „să dea (...) aşezământul constituţional pe care România Întregită îl aşteaptă.” Astfel că Adunarea Naţională Ordinară a fost transformată în Adunare Naţională Constituantă. Din nefericire, luptele politice au aruncat o umbră asupra unui act care ar fi trebuit să legitimeze transformările majore apărute după 1918, un moment de sărbătoare, un prim pas pe drumul consolidării naţionale.


FOTO: Ionel Brătianu



Orgoliile partidelor

Toate partidele erau de acord cu necesitatea unei noi Constituţii, dar fiecare parte dorea să-şi impună punctul de vedere, propriul univers ideatic în ceea ce priveşte structura politică, economică şi socială. Liberalii erau adepţii naţionalizării bogăţiilor subsolului, „numai statul va putea dispune de punerea în valoare a factorilor sociali şi economici, ce interesează viaţa întregii comunităţi, ca bogăţiile subsolului, generatorii de energie, monopolurile de interes general.”1

Țărăniștii puneau accentul pe „supremația legii”

Naţionalii erau atenţi la „dreptatea socială, sub care înţelegem mulţumirea cetăţenilor, în special din consideraţiuni economice” şi „datoria sfântă” de a se îngriji „prin toate mijloacele care ne stau la dispoziţie de o educaţie politică a cetăţenilor.”2 Ţărăniştii puneau accentul pe „supremaţia legii” şi posibilitatea ca „oricare cetăţean (...) să cheme la răspundere civilă sau penală, în faţa instanţelor judecătoreşti ordinare, pe orice agent al puterii publice pentru actele lui ilegale.”3 De asemenea, aceştia erau favorabili sistemului unicameral, care „a fost în tradiţiile noastre constituţionale (...) până la Statutul din 1864.” Într-un final, proiectul P.N.L.-ului de Constituţie sau „ukazul dictaturii” cum a fost numit de presa antiliberală ( aceştia şi-au consolidat forţele în acea lună, Partidul Ţărănesc Independent din Basarabia – facţiunea Inculeţ – şi Partidul Democrat al Unirii din Bucovina – aripa Ion Nistor – fuzionând cu Partidul Liberal din Vechiul Regat ) este depus pe 26 ianuarie 1923.

Semnarea acordului

Opoziţia reacţionează imediat prin citirea unei declaraţii în care nu recunoaşte legalitatea Corpurilor Legiuitoare. Fiind „ieşite din din lovitură de stat, din fraudă şi violenţe, ele nu reprezintă voinţa naţională şi nu au îndreptăţirea şi nici autoritatea morală de a lua hotărâri sau a legifera. Ele nu sunt decât întruparea celui mai desăvârşit autocratism ministerial.”4 Pentru a-şi coordona mai Partidele Naţional şi Ţărănesc semnează un acord de colaborare pe 3 martie, scopul principal al înţelegerii „este combaterea şi zădărnicirea încercării guvernului liberal de-a impune ţării, prin actualele Corpuri Legiuitoare, noua Constituţie, şi căderea guvernului liberal.”5 Acordul a fost primit cu satisfacţie de adversarii lui Brătianu, care văd în acesta „o rază de speranţă.”

O ședință cu scântei

Loading...
Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
Tema zilei
16:01 UPDATE. Trupul Stelei Popescu, depus la Teatrul „Constantin Tănase”. Sute de oameni, APLAUZE și FLORI pentru MAREA ACTRIȚĂ 14:43 Stela Popescu. CE PENSIE JENANTĂ AVEA marea actriță… Vom ști vreodată să ne respectăm valorile? 14:38 A presimțit Stela Popescu că va muri? „Am avut trei vise...” 14:16 Stela Popescu. Momentele de aur care au făcut-o cea mai iubită actriță de revistă din România 14:10 Ion Iliescu, foarte afectat de moartea marii actriţe Stela Popescu 13:55 Oana Pellea, MESAJ la moartea Stelei Popescu:„Putea fi salvată (...) Doamne, cât de nepăsători, indiferenți și grăbiți trecem...” 13:30 Cum își iau RĂMAS bun de la STELA Popescu colegii de la ”CONSTANTIN TĂNASE” 13:26 De ce a murit Stela Popescu, cea mai iubită actriță a românilor 13:26 Ultima înregistrare cu Stela Popescu, în urmă cu două săptămâni, alături de Dan Negru: ,,Am vorbit despre Ierusalim” 13:25 Stela Popescu. DEZVĂLUIRE DIN TRECUTUL NEȘTIUT al artistei. Foto în articol 13:25 Stela Popescu. MAREA DORINȚĂ neîmplinită a actriței... 13:23 Stela Popescu. TERIBILA ÎNTÂMPLARE care i-a marcat toată viaţa. DEZVĂLUIRI EXCLUSIVE! 13:22 Stela Popescu, în ULTIMUL spectacol în care a jucat. Plină de viață, pe scenă, cu TREI zile înainte de dispariția tragică 13:07 Tamara Buciuceanu, ÎN LACRIMI după moartea Stelei Popescu: „Cel mai trist moment din viața mea” 12:50 Stela Popescu. Loredana Groza, MĂRTURISIRE la moartea marii actrițe 12:33 Stela Popescu. Actrița trăia în centrul Bucureștiului, ÎNTR-O VILĂ DE LUX 12:33 Stela Popescu A MURIT! Ce s-a descoperit pe masa artistei și ce urma să facă înainte de a înceta din viață 12:03 CONTROVERSE după trecerea în neființă a Stelei Popescu. Putea fi evitată MOARTEA acesteia? Un cunoscut medic vorbește STAREA ACTRIȚEI la ultima ieșire 11:15 Stela Popescu a murit! Alexandru Arșinel este devastat: „Vai de mine” 10:45 După 61 de ani petrecuţi pe scenă, Steaua teatrului de revistă românesc s-a stins fulgerător

Articole salvate