În plină criză politică, „Germania a luat-o razna”

În plină criză politică, „Germania a luat-o razna”

Pe măsură ce impasul negocierilor pentru formarea unui nou guvern se prelungește și se adâncește, se înmulțesc acțiunile imprevizibile ale Berlinului

Europa și-a pierdut pilonul de stabilitate.” Așa își începe Politico analiza comportamentului haotic al regimului de la Berlin, aflat într-o criză politică prelungită, departe de a lua sfârșit.

Sub titlul șocant „Germania o ia razna”, publicația arată că exemplul cel mai recent de comportament bizar este decizia Berlinului de a sprijini extinderea pentru încă cinci ani a permisiunii de utilizare a glifozatului, un pesticid controversat care a provocat dispute aprinse la nivel UE.

„Germania nu mai este solidă”

Ne puteți urmări și pe Google News

După ce anterior Germania se abținuse să se exprime dacă trebuie permisă în continuare folosirea glifozatului, ministrul german al Agriculturii, Christian Schmidt i-a suprins pe omologii săi din UE la Bruxelles, votând în favoarea sa.

Ceea ce a șocat Bruxelles-ul este faptul că în acest fel Schmidt, membru al Uniunii Creștin-Democrate a lui Merkel a sfidat obiecțiile socialdemocraților (SPD), participanți la actualul guvern și văzuți de toată lumea ca singurii aliați posibili pentru formarea viitorului guvern, astfel încât să se evite alegerile anticipate.

Mai mult, Schmidt a luat această decizie fără a o consulta nici măcar pe șefa sa, Angela Merkel.

Ministrul francez al Agriculturii, Nicolas Hulot, și-a exprimat stupefacția pentru gestul omologului său, afirmând că Germania „nu mai este solidă”.

Grav este că episodul cu glifozatul nu este singular, pentru a fi catalogat ca „accidental”. Dimpotrivă, este a doua oară într-o săptămână când un oficial german este acuzat de gesturi imprevizibile: primul episod s-a înregistrat cu ocazia votului pentru locul unde va fi găzduit sediul viitoarei Autorități Bancare Europene (EBA). Michael Roth, secretar de stat social- democrat în Ministerul de Externe primise de la Berlin dispoziția de a sprijini Dublinul, în cazul în care camdidatura Frankfurtului cădea. 

Analizând rezultatele votului, creștin-democrații germani au ajuns însă la concluzia că Roth și-a folosit votul secret pentru a sprijini candidatura Parisului, care astfel a și câștigat. Roth a refuzat să facă vreun comentariu.

Frustrare și îngrijorare

Partenerii europeni ai Germaniei erau deja neliniștiți de dificultățile formării guvernului. Evenimentele din ultima săptămână au transformat neliniștea în îngrijorare. „Dacă acest lucru devine un obicei, ar putea crea numeroase probleme în lunile următoare”, a declarat un oficial UE, citat de Politico.

Frustrarea generală legată de incapacitatea Germaniei de a se angrena în proiectele de reformare a UE, gândite de președintele Franței Emmanuel Macron și de Comisia Europeană, a fost înlocuită de o îngrijorare mult mai actuală: cum va acționa Berlinul până la formarea viitorului guvern?

Berlinul, între HĂIS și CEA

Actualul cabinet al lui Merkel, care are misiunea de a gestiona doar treburile curente, va rămâne în funcție cel puțin până la Paști, apreciază experții. Aceasta înseamnă că multe decizii importante ale UE – fie că e vorba de negocierile pentru Brexit sau de conducerea Zonei Euro – vor trebui luate fără cu Berlinul pe tușă.

Pericolul, așa cum s-a văzut din cele două episoade imprevizibile citate, este ca fiecare dintre tabere – creștindemocrați și social-democrați – să acționeze exclusiv în funcție de propriile interese.

Uraganul abia începe

Controversa glifozatului a dus la ciocnirea dintre ministrul pro-pesticid al Agriculturii (CDU) și ministrul Mediului, Barbara Hendricks (SPD).

În cazul Brexitului, cancelara Merkel sprijină total linia urmată de negociatorul UE, Michel Barnier, iar ministrul german de Externe social-democratul Sigmar Gabriel, militează pentru o atitudine mai agresivă față de Londra, plasăndu- se astfel mai aproape de Paris.

Decizia lui Merkel de a nu-l demite pe Schimdt, după episodul glifozatului, este văzut de mulți ca un semn de slăbiciune a cancelarei, care îi slăbește autoritatea.

„Gândiți-vă dacă i-ar fi trecut cuiva prin cap să facă așa ceva cu unul din cancelarii Helmut Schmidt, Helmut Kohl sau Gerhard Schröder”, comenta Stephan-Andreas Casdorff, redactor șef al cotidianului berlinez Tagesspiegel, într-un articol apărut miercuri.

Turbulențele dintre creștindemocrați și social-democrați (care negociază în paralel condițiile pentru o nouă guvernare comună) par să fie abia la început. Liderii SPD nu și-au ascuns sprijinul față de planurile lui Macron pentru reformarea UE, în vreme ce tabăra lui Merkel este foarte circumspectă față de orice măsuri care ar duce la o pierdere de autoritate a Berlinului în Europa, în favoarea Parisului sau Bruxelles- ului.