Criză majoră de securitate: este pregătită România să asiste Turcia pe articolul 5 al NATO?

Criză majoră de securitate: este pregătită România să asiste Turcia pe articolul 5 al NATO?

Turcia a recunoscut în premieră că a doborât un avion rus intrat în spațiul său aerian, după ce avertizase pilotul în mod repetat. Diferite posturi de televiziune turce au difuzat imagini cu avionul în flăcări prăbușindu-se. Apoi a venit și mesajul Moscovei, care susține că avionul său a fost doborât în spațiul aerian al Siriei.

Mai mult, Turcia a anunțat sesizarea Consiliului de Securitate al ONU și sesizarea de urgență a NATO legat de agresiunea militară repetată a Rusiei, intrarea în spațiul său aerian, în mod repetat, a aeronavelor ruse din estul Mediteranei.

Nu este pentru prima oară când date privind doborârea unor avioane ruse de către Turcia au fost difuzate, fără a fi recunoscute, nici negate de nici una dintre părți.

La 10 octombrie, Daily Mail și Daily Expres prezentau date despre doborârea unui avion MIG 29 al forțelor ruse de către forțele aeriene turce. Apoi doborârea unor drone ruse pe teritoriul turc și amenințări turce cu privire la sistarea marilor proiecte energetice, ba chiar a aprovizionării cu gaze de la ruși, au venit să sublinieze nervozitatea și răcirea relațiilor bilaterale.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ministerul rus al Apărării a susținut că avionul a fost doborât de la sol și că se afla pe teritoriul sirian. Ministerul Apărării turc l-a informat pe Președintele Erdogan și pe premierul turc Davudoglu asupra incidentului, spunând că este vorba despre doborârea avionului de către aviația turcă pe propriul teritoriu. Mai mult, Turcia a demarat “consultări” cu ONU și NATO, situația în care se poate citi sesizarea Consiliului de Securitate sau activarea articolului 4 privind consultarea cu aliații din NATO privind amenințări de securitate percepute de un stat aliat. În ambele cazuri, baza ar fi agresiune militară a forțelor ruse asupra teritoriului Turciei.

Subiectul unor ciocniri între forțele militare în Siria este unul vechi, pentru că acolo operează avioane, antiaeriană, rachete și trupe ale coaliției împotriva Statului Islamic – SUA, Marea Britanie, Franța – Turcia pe propriul teritoriu, trupele Rusiei și ale aliaților său allawiți sirieni, trupele speciale iraniene și trupele Hezbollahului șiit libanez pro-iranian, dar și aviația și trupele de rachete israeliene punctual, pentru a bloca transferurile de arme către Hezbollah.

O ciocnire între diferitele categorii de forțe era de așteptat, mai ales că vorbim despre prima oară din 1962, de la criza rachetelor din Cuba, când SUA și Rusia sunt față în față, la linia de contact. Între cele două state, dealtfel, s-au desfășurat consultări militare pentru evitarea incidentelor.

În cazul de față, situația poate escalada simțitor în zone greu de anticipat. O confruntare NATO-Rusia, fie și numai vizând trupele dislocate în Siria și Estul Mediteranei, este de nedorit, și probabil eforturi succesive vor fi făcute pentru limitarea incidentului și evitarea unor episoade ulterioare. Însă deja confruntarea a ajuns la un nivel extrem de important iar un asemenea incident poate dinamita și discuțiile privind aranjamentele multilaterale vizând Siria.

Un prim semnal al nivelului conflictului și al dorinței de a singe acest incident va veni chiar miercuri, 25 noiembrie, când trebuia să aibă loc la Istanbul, sub preşedinţia miniştrilor de externe din Rusia şi Turcia, Serghei Lavrov şi Feridun Sinirlioglu, cea de-a V-a reuniune a Grupului comun de planificare strategică, care operează în cadrul Consiliului de cooperare la nivel înalt, condus de preşedintele Rusiei şi cel al Turciei. Anularea reuniunii ar putea fi un semn de nervozitate în creștere al Turciei și posibilitatea unei escaladări susținute a co