Legislativul regional a adoptat ieri o declaraţie prin care se rupe formal de Ucraina şi pune bazele unei armate.

Autorităţile regionale din Crimeea au făcut ieri noi paşi concreţi spre separarea peninsulei de Ucraina şi alipirea teritoriului la Federaţia Rusă, sporind tensiunile din zonă. Consiliul Superior, parlamentul regional din Crimeea, a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de Ucraina, reafirmându-şi aspiraţia de integrare în Federaţia Rusă, etapă preliminară referendumului de duminică. Legislativul din peninsulă a invocat, în special, precedentul Kosovo pentru a justifica demersul lor din punct de vedere al dreptului internaţional. Textul a fost adoptat de către 78 de deputaţi dintre cei 81 prezenţi. Administraţia interimară de la Kiev a calificat imediat decizia drept una "ilegitimă". Armată separatistă În paralel, cel puţin 186 de voluntari au depus jurământul, la Simferopol, în faţa premierului pro-rus al Crimeii, Serghei Aksionov, pentru a deveni soldaţi ai forţelor de apărare recent create ale republicii separatiste. În curtea unei clădiri în care însemne în culori bleu şi galben ale Ucrainei au fost vopsite în grabă în cele trei culori ale drapelului rus, bărbaţi în uniforme îmblănite, cu automate Kalaşnikov noi pe piept, au jurat pe rând "să apere poporul Crimeii". În replică la mişcările din sudul ţării, guvernul de la Kiev a dispus mobilizarea parţială a forţelor armate, dar şi crearea unei gărzi naţionale a veteranilor. Ucraina dispune în acest moment de 6.000 de militari de infanterie relativ pregătiţi de luptă, din totalul de 41.000, faţă de 200.000 de trupe ruse la frontiera de est a ţării. În aceste condiţii, Igor Teniuh, ministrul Apărării, a recunoscut în faţa Parlamentului de la Kiev că armata ucraineană nu poate face faţă unei confruntări deschise cu Rusia. Spioni ruşi în Ucraina Tot în faţa deputaţilor, şeful serviciului de securitate al Ucrainei (SBU) a dezvăluit că agenţia dispune de dovezi privind implicarea spionajului rus în tulburările din Ucraina. Un agent rus a fost reţinut la Doneţk, în estul ţării, locuit de populaţie majoritar rusofonă şi unde au loc proteste faţă de noua conducere de la Kiev, a mai spus şeful SBU. Între timp, SUA şi Rusia continuă dialogul pentru detensionarea situaţiei, ieri John Kerry, secretarul de Stat american, şi Serghei Lavrov, omologul rus, discutând la telefon noi propuneri. În Polonia şi la Marea Neagră, americanii au început manevrele aeriene şi navale văzute ca un avertisment adresat Moscovei. "După referendum, propriile forţe armate vor fi integrate în armata rusă." SERGHEI AKSIONOV, "premierul" Crimeii Strateg rus: nu ne vom limita să anexăm Crimeea Într-un articol publicat săptămâna trecută, Aleksandr Dughin, unul din strategii Kremlinului, a punctat direcţiile principale pe care Rusia le va urma în contextul crizei ucrainene:

• Nu ne vom limita să anexăm Crimeea. Dacă ieri, reunificarea cu Crimeea a fost pentru noi o mare victorie, astăzi este un lucru infinit mai mic. Mizele cresc. Oamenii din Sud-Estul Ucrainei se trezesc treptat.
• Tot ceea ce e într-adevăr important de-abia urmează. Acum, suntem martorii naşterii unei noi realităţi politice. Aceasta este însăşi istoria. Bătălia pentru Ucraina este o bătălie pentru reunificarea popoarelor slave.
• Este timpul să ne gândim la ceea ce vom face în Kiev. Este necesar să pregătim o nouă forţă. Nu neapărat necesar prorusă, ci slavică. Anti-Nato, anti-oligarhie, cu adevărat o forţă populară.
• De asemenea, e nevoie de un proiect politic şi pentru Ucraina de pe malul drept, Republica Vest-Ucraineană.
• În orice caz, revoluţia noastră nu se va opri în Ucraina de Vest. Trebuie să continue în Europa.