Editura Evenimentul si Capital
De la Secu, pe un drum asfaltat recent, străjuit de pădure şi de un pârâu de munte, călătorul ajunge la Sihăstria, lăcaş ridicat în anul 1740. Aici a trăit arhimandritul Cleopa, unul din cei mai cunoscuţi duhovnici ai României, care, fugind de prigoana Securităţii, a stat ascuns zece ani prin Munţii Stănişoarei.

Foarte mulţi dintre cei care
merg să se reculeagă la Sihăstria spun că simt binecuvântarea şi ajutorul părintelui, regăsindu-şi liniştea sufletească. Şi chilia în care a trăit arhimandritul este loc de pelerinaj, călătorii dorind să atingă lucrurile care i-au aparţinut duhovnicului şi să se închine la icoanele pe care acesta le-a adunat de-a lungul vieţii.

CUM AJUNGI

CAZARE

Călătoria prin Neamţ:

Mănăstirile din codrii seculari ai Neamţului

Aşezările sfinte al păstrat loc zimbrilor "R"

De la Sihăstria, urcând în munte, pe un drum forestier prietenos cu maşinile, se ajunge la Schitul Sihla. Pentru amatorii de drumeţii, există chiar un traseu marcat. Schitul a fost construit în 1725 în amintirea Cuvioasei Teodora, care a sihăstrit pe aceste meleaguri, într-o peşteră. Născută la 1650, Teodora, fiică a boierului Joldea, arendaşul Cetăţii Neamţului, a hotărât să se dedice, împreună cu soţul ei, vieţii monahale.



Schitul Sihla


Ea a mers la Mănăstirea Vărzăreşti, în Munţii Vrancei, iar, mai tîrziu, din cauza năvălirii turcilor, s-a retras în peştera de la Sihla. Moaştele ei, care au fost adăpostite multă vreme în acea grotă de piatră, se află din 1852 la Mănăstirea Pecerska din Kiev, sub numele Sfânta Teodora din Carpaţi.


Văratec şi Agapia, mănăstirile scriitorilor

Mănăstirea Văratec este aşezată într-un cadru pitoresc, între staţiunea Bălţăteşti, Rezervaţia de mesteceni Pădurea de Argint şi Mănăstirea Agapia. La acest locaş se poate ajunge pe ruta Piatra Neamţ -Târgu Neamţ, făcând la stânga în prin comuna Bălţăteşti sau coborând de la Schitul Sihla pe drumul forestier.

În incinta ansamblului mănăstiresc se găseşte mormântul poetei Veronica Micle. La
Văratec, ctitorie ce datează din anul 1785, se poate admira şi bogata colecţie muzeală cuprinzând evanghelii, icoane, manuscrise, veşminte, tapiserii cu valoare artistică şi istorică. Aici a trăit şi a lucrat mai mulţi ani arhimandritul Bartolomeu Anania.



Mănăstirea Văratec

Tot aici
poposea vară de vară Zoe Dumitrescu Buşulenga, liniştea şi aerul curat al satului natal inspirând-o. De la Văratec, pe lângă Pădurea de Argint, în maximum jumătate de oră se ajunge la Agapia. Pe aici şi-au purtat paşii scriitori şi oameni de cultură, atraşi de frumuseţea împrejurimilor şi de viaţa duhovnicească.

Printre aceştia se numărau Alexandru Vlahuţă, a cărui casă memorială se află aici, George Coşbuc, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi fiica lui Iulia Haşdeu, Caragiale, Calistrat Hogaş etc. Biserica Agapia se poate mândri şi cu o pictură realizată de Nicolae Grigorescu între anii 1858-1861.

Legenda Agapiei Vechi

Mănăstirea Agapia a fost ctitorită de Hatmanu Gavriil, fratele lui Vasile Lupu, între 1642-1647. Lăcaşul poartă numele unui sihastru, Agapie, care a ridicat un schit în această zonă în secolul al XIV-lea. Tot de mănăstire ţine şi schitul Agapia, unde vizitatorii nu au voie să rămână după asfinţit, iar carnea este exclusă din alimentaţie. În apropierea schitului se află un loc împrejmuit, istoricul său fiind trecut sub tăcere pentru cei din afară. Legenda spune că o biserică, clădită aici cu mult înaintea mănăstirii, s-a scufundat în preajma sărbătorii Paştelui împreună cu preoţii care slujeau. Nu se ştie cu precizie nici anul, nici împrejurările în care a avut loc această întâmplare.

Mănăstirea dedicată martirilor anticomunişti

Lăsînd în urmă toate aceste locuri, ieşim iarăşi în drumul naţional DN 15B. La circa 40 de kilometri după comuna Pipirig, la Poiana Teiului, se află un aşezământ unic în ţară. Mănăstirea Petru Vodă, dedicată martirilor din închisorile comuniste, este un loc legat de ambiţia fără margini a unui stareţ.

După venirea de pe front, în 1945, stareţul Iustin, recunoscut drept urmaş al părintelui Cleopa, a fost arestat şi condamnat. Convingerile politice l-au costat 19 ani de detenţie. În 1992, a început construirea lăcaşului. „Mic copil fiind, cutreieram dealurile astea şi visam ca, într- o bună zi, aici să se construiască o mănăstire în care să slujesc. A fost o imagine care m-a ajutat să trec peste anii de detenţie“, mărturisea părintele.

Iustin Pîrvu s-a născut pe 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, comuna Călugăreni, judeţul Neamţ. A participat la luptele din cel de-al doilea război mondial, ajungînd până la Don. Stareţul a fost încarcerat la Suceva, Văcăresti, Jilava, Aiud, Piteşti, muncă silnică executând în minele de la Baia Sprie.

Schitul de la poalele Ceahlăului

De la Poiana Largului, pe viaductul ce trece peste coada lacului de acumulare de la Bicaz, ajungem în staţiunea Durău. La poalele Ceahlăului, se află schitul cu acelaşi nume.

Aşezarea de maici de la Durău datează de la
începutul secolului al XVIII-lea. Găsim aici grupul de măicuţe care întâmpină pelerinii cu bunăvoinţă, verde netulburat şi pictura măiastră a lui Tonitza. Pentru cei care privesc cu jind spre versanţi, traseele montane ce pleacă din Durău duc spre înăţimile muntelui. La circa 1.600 de meri altitudine, lângă vîrful Toaca, se află Mănăstirea Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, a cărei construcţie a început după 1990. Aici se ajunge după câteva ore de urcuş greu, dar turiştii se pot odihni la schit sau la cabana Dochia.



Mănăstirea Durău

-->

Credinţa fără sfârşit şi-a găsit adăpost sub Ceahlău

3cf5b800dc603c0d1d644010d2f75569
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

Continuăm călătoria religioasă prin Neamţ şi ajungem la Sihăstria, unde a trăit una dintre cele mai respectate figuri bisericeşti din România, părintele Cleopa. Mergem apoi la Văratec şi Agapia, mănăstiri în apropierea cărora scriitorii îşi găseau inspiraţia, iar turiştii îşi primesc liniştea şi verdeaţa după care tânjeau în oraşe.

De la Secu, pe un drum asfaltat recent, străjuit de pădure şi de un pârâu de munte, călătorul ajunge la Sihăstria, lăcaş ridicat în anul 1740. Aici a trăit arhimandritul Cleopa, unul din cei mai cunoscuţi duhovnici ai României, care, fugind de prigoana Securităţii, a stat ascuns zece ani prin Munţii Stănişoarei. Foarte mulţi dintre cei care merg să se reculeagă la Sihăstria spun că simt binecuvântarea şi ajutorul părintelui, regăsindu-şi liniştea sufletească. Şi chilia în care a trăit arhimandritul este loc de pelerinaj, călătorii dorind să atingă lucrurile care i-au aparţinut duhovnicului şi să se închine la icoanele pe care acesta le-a adunat de-a lungul vieţii. CUM AJUNGI CAZARE Călătoria prin Neamţ: Mănăstirile din codrii seculari ai Neamţului Aşezările sfinte al păstrat loc zimbrilor "R" De la Sihăstria, urcând în munte, pe un drum forestier prietenos cu maşinile, se ajunge la Schitul Sihla. Pentru amatorii de drumeţii, există chiar un traseu marcat. Schitul a fost construit în 1725 în amintirea Cuvioasei Teodora, care a sihăstrit pe aceste meleaguri, într-o peşteră. Născută la 1650, Teodora, fiică a boierului Joldea, arendaşul Cetăţii Neamţului, a hotărât să se dedice, împreună cu soţul ei, vieţii monahale. Mănăstirea Văratec Tot aici poposea vară de vară Zoe Dumitrescu Buşulenga, liniştea şi aerul curat al satului natal inspirând-o. De la Văratec, pe lângă Pădurea de Argint, în maximum jumătate de oră se ajunge la Agapia. Pe aici şi-au purtat paşii scriitori şi oameni de cultură, atraşi de frumuseţea împrejurimilor şi de viaţa duhovnicească. Printre aceştia se numărau Alexandru Vlahuţă, a cărui casă memorială se află aici, George Coşbuc, Bogdan Petriceicu Haşdeu şi fiica lui Iulia Haşdeu, Caragiale, Calistrat Hogaş etc. Biserica Agapia se poate mândri şi cu o pictură realizată de Nicolae Grigorescu între anii 1858-1861. Legenda Agapiei Vechi Mănăstirea Agapia a fost ctitorită de Hatmanu Gavriil, fratele lui Vasile Lupu, între 1642-1647. Lăcaşul poartă numele unui sihastru, Agapie, care a ridicat un schit în această zonă în secolul al XIV-lea. Tot de mănăstire ţine şi schitul Agapia, unde vizitatorii nu au voie să rămână după asfinţit, iar carnea este exclusă din alimentaţie. În apropierea schitului se află un loc împrejmuit, istoricul său fiind trecut sub tăcere pentru cei din afară. Legenda spune că o biserică, clădită aici cu mult înaintea mănăstirii, s-a scufundat în preajma sărbătorii Paştelui împreună cu preoţii care slujeau. Nu se ştie cu precizie nici anul, nici împrejurările în care a avut loc această întâmplare. Mănăstirea dedicată martirilor anticomunişti Lăsînd în urmă toate aceste locuri, ieşim iarăşi în drumul naţional DN 15B. La circa 40 de kilometri după comuna Pipirig, la Poiana Teiului, se află un aşezământ unic în ţară. Mănăstirea Petru Vodă, dedicată martirilor din închisorile comuniste, este un loc legat de ambiţia fără margini a unui stareţ. După venirea de pe front, în 1945, stareţul Iustin, recunoscut drept urmaş al părintelui Cleopa, a fost arestat şi condamnat. Convingerile politice l-au costat 19 ani de detenţie. În 1992, a început construirea lăcaşului. „Mic copil fiind, cutreieram dealurile astea şi visam ca, într- o bună zi, aici să se construiască o mănăstire în care să slujesc. A fost o imagine care m-a ajutat să trec peste anii de detenţie“, mărturisea părintele. Iustin Pîrvu s-a născut pe 10 februarie 1918, în satul Poiana Largului, comuna Călugăreni, judeţul Neamţ. A participat la luptele din cel de-al doilea război mondial, ajungînd până la Don. Stareţul a fost încarcerat la Suceva, Văcăresti, Jilava, Aiud, Piteşti, muncă silnică executând în minele de la Baia Sprie. Schitul de la poalele Ceahlăului De la Poiana Largului, pe viaductul ce trece peste coada lacului de acumulare de la Bicaz, ajungem în staţiunea Durău. La poalele Ceahlăului, se află schitul cu acelaşi nume. Aşezarea de maici de la Durău datează de la începutul secolului al XVIII-lea. Găsim aici grupul de măicuţe care întâmpină pelerinii cu bunăvoinţă, verde netulburat şi pictura măiastră a lui Tonitza. Pentru cei care privesc cu jind spre versanţi, traseele montane ce pleacă din Durău duc spre înăţimile muntelui. La circa 1.600 de meri altitudine, lângă vîrful Toaca, se află Mănăstirea Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, a cărei construcţie a început după 1990. Aici se ajunge după câteva ore de urcuş greu, dar turiştii se pot odihni la schit sau la cabana Dochia.

Loading...
Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Turism

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate