Editura Evenimentul si Capital

CONTROVERSĂ. Poetul legionar Radu Gyr a fost REABILITAT pentru „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”. INSTANŢA: „A fost o condamnare politică!”

Radu-Gyr-student-Miscarea
Autor: | | 14 Comentarii | 2246 Vizualizari

Poetul legionar Radu Demetrescu – Gyr a fost reabilitat irevocabil de două instanţe româneşti pentru condamnarea primită pentru poezia „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”. În 1959, poetul a fost condamnat la moarte, iar un an mai târziu pedeapsa i-a fost comutată la 20 de ani detenţiune grea. Poezia a fost considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.

Poetul legionar Radu Ştefan Demetrescu (1905-1975), cunoscut sub pseudonimul Radu Gyr, a fost reabilitat, în 2012, de judecătorii bucureşti pentru condamnarea la muncă silnică pe viaţă. Este vorba de anularea ultimei decizii de condamnare dată de justiţia comunistă împotriva sa, cea pentru poezia: "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!". Radu Demetrescu-Gyr a fost comandant legionar al Olteniei. În anul 1940, în timpul guvernării legionare, el a fost numit director general al teatrelor, în această calitate a luat iniţiativa înfiinţării Teatrului Evreiesc Baraşeum. De ce legionarii nu vor primi daune morale pentru suferinţele din închisorile comuniste  Povestea procesului de reabilitare Totul a început în iunie 2010, atunci când Simona-Carmen Popa, unicul copil al poetului Radu Demetrescu – Gyr, a cerut magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti revizuirea condamnării primite de tatăl său în baza Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Simona-Carmen Popa mai cerea constatarea judiciară a caracterului politic al condamnării tatălui la 20 de ani de detenţie, prin trei hotărâri diferite; să se constate distrugerea unor manuscrise şi instituirea sechestrului asigurător asupra averii mobile lui Radu Gyr; să se dispună reabilitarea tatălui său; să fie obligat statul român, prin Ministerul de Finanţe, la plata sumei de 3.000.000 de euro – daune morale – şi la 1.000.000 de euro – daune materiale – pentru confiscarea totală a averii. Tribunalul a dat, iniţial, daune morale de 20.000 de euro La data de 4 mai 2011, Tribunalul Bucureşti a respins majoritatea cererile făcute de fata lui Radu Gyr. Judecătorii au constat, după ce au amânat pronunţarea de trei ori, caracterul politic al hotătârii numărul 62/30 martie 1959 pronunţată de Tribunalul Mulitar Regiunea a II a şi a obligat Ministerul Finanţelor la plata sumei de 20.000 de euro daune morale către Simona-Carmen Popa, echivalent în lei la data plăţii. Ambele părţi au făcut recurs, iar la 21 februarie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a decis irevocabil că decizia de condamnare a lui Radu Gyr a avut caracter politic. Judecătorii au decis că fata acestuia nu va primi daune morale pentru suferinţele tatălui din închisorile comuniste. Caracterul politic al condamnării Curtea de Apel Bucureşti a arătat că decizia de reabiliatre dată de Tribunalul Bucureşti în acet caz este una corectă. "Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că prin sentinţa penală nr. 62/1959 autorul reclamantei (n.r. Radu Gyr)a fost condamnat pentru săvârşirea faptei penale prevăzută de art. 211 cod penal, condamnare care este calificată de legiuitor potrivit art. 1 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 221/2009, ca având caracter politic", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa: "Nu există decizie de achitare" Judecători au explicat de ce Simona-Carmen Popa nu poate primi despăgubiri pentru suferinţa tatălui său: dreptul al despăgubirile condamnaţilor politci a fost declarat neconstituţional. De asemenea, nu există o hotărâre definitivă de achitare al lui Radu Demetrescu – Gyr, iar judecătorii au decis reabilitarea. "Potrivit legii speciale – 221/2009 – chiar dacă acţiunea este imprescriptibilă, dreptul la despăgubiri a fost declarat neconstituţional, iar potrivit legii generale - art. 505 – 506 Cod procedură penală - aplicată de instanţă, acţiunea este prescriptibilă şi nici nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textele de lege menţionate pentru admiterea cererii reclamantei, pentru că nu există o hotărâre definitivă de achitare, iar constatarea caracterului politic al condamnării nu este o noţiune juridică echivalentă cu cea a achitării, ci cu cea a reabilitării". " Daunele morale, respinse irevocabil "De aceea, obligarea pârâtului la despăgubiri în baza art. 505 – 506 Cod procedură penală a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale pe care instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea, deoarece aceste dispoziţii legale sunt străine de obiectul cauzei, astfel că recursurile declarate de Statul Român şi Ministerul Public vor fi admise în baza art. 3041 Cod procedură civilă, cu consecinţa respingerii cererii reclamantei având ca obiect obligarea Statului Român la plata unor despăgubiri morale", se arată în motivarea irevocabilă dată de Curtea de Apel Bucureşti. 20 de ani în închisorile comuniste Poet, gazetar, dramaturg şi eseist, doctor în litere Radu Demetrescu Gyr a fost încarecerat de trei ori în pentru activitatea sa şi a stat aproape 20 de ani după gratii. Mai întîi, în timpul Regelui Carol al II-lea, este internat între 1938 şi 1939 în lagărul pentru legionari de la Miercurea-Ciuc. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941 este condamnat pentru a doua oară la detenţie, dar pentru "reabilitare" este trimis în linia întîi pe frontul de Răsărit alături de alţi intelectuali legionari. La întoarcerea de pe front în 1945 este din nou încarcerat, condamnat în Lotul II al ziariştilor: prin care au fost condamnaţi Pamfil Şeicaru (Curentul) sau Stelian Popescu (Universul) în lipsă, şi au executat condamnări grele Nichifor Crainic (Gândirea), sau Ilie Rădulescu (Porunca Vremii). Eliberat în 1956, este arestat din nou, în 1958, şi condamnat la moarte pentru poezia: "Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane". Judecătorii Tribunalul Militar au arătat în sentinţa din 23 martie 1959 de ce a fost condamnat anterior Radu Demetrescu Gyr. "Condamnat înainte a fost la 12 ani închisoare corecţională şi la 12 ani detenţie riguroasă pentru dezastrul ţării în 1945, în prezent arestat pentru crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punctul 1 al Codului Penal şi pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare prevăzută şi pedepsită de articolul 193/1 alineatul 3 Cod Penal". Sentinţa judecătorească dată în 1959 "Tribunalul în numele poporului hotărăşte: făcînd aplicarea articolului 211 Cod Penal, cu unanimitate de voturi condamnă pe Demetrescu Radu Gyr la moarte pentru crima de insurecţie armată prevăzută şi pedepsită de articolul 211 Cod Penal prin schimbarea calificării conform articolului 292 Cod Juridic Militar din crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punct 1 Cod Penal. Făcînd aplicarea articolului 193/1 alineatul 3 Cod Penal cu unanimitate de voturi îl condamnă la 20 de ani detenţiune grea pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare. îl condamnă şi la 10 ani degradare civică conform articolului 58 Cod Penal şi în baza articolului 25 punct 6 Cod Penal i se confiscă în întregime averea personală. Conform articolului 101 Cod Penal se va executa pedeapsa cea mai grea, adică pedeapsa cu moartea, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii personale", secizia de condamnare. La 10 aprilie 1959 cererea de recurs declarat împotriva sentinţei 62 din 30 martie 1959 era respinsă. Prin decretul 162 din 5 mai 1960 emis de Prezidiul Marii Adunări Naţionale se comută pedepasa lui Radu Demetrescu-Gyr la la 20 de ani detenţiune grea. "Scrisă" în gând Poezia "Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!" a fost "scrisă" în gând, în prima detenţie comunistă al lui Radu Demetrescu –Gyr. Poetul a memorat vers cu vers, strofă cu strofă, iar în scurta-i libertate, în anul 1956, le-a pus pe hârtie. Poezia a fost considerată de autorităţi drept o instigare împotriva regimului adus de tancurile sovietice. Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru patule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri, pentru cântecul tău ţintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mania scrâşnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tapsane o claie de zări şi-o căciula de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane şi zărzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Şi ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane, pe toate ce slobode-ţi ies inainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii! Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:

Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate