Editura Evenimentul si Capital

Constantin Codreanu, președintele Blocului Unității Naționale: „Republica Moldova e deja pe capul României!” | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu

Constantin Codreanu,
Autor: | | 2 Comentarii | 2165 Vizualizari

Omul din fața mea are 34 de ani și e „unionist din noul val”. A făcut studii la București, cunoaște în detaliu complicata relație de pe axa București- Chișinău, dar susține cu tărie că unirea României cu Moldova e posibilă.

 Constantin Codreanu nu are nicio legătură cu unioniștii naivi de la începutul anilor ‘90, nu vede poduri de flori și poezii recitate pe ambele maluri ale Prutului, ci pare mai degrabă un ins pragmatic care a scos anul trecut în stradă, împreuna cu colegii lui, câteva zeci de mii de tineri moldoveni, toți având o singură dorință: Unirea.


- Robert Turcescu: Ce se întâmplă acum în Republica Moldova?

- Constantin Codreanu: E o mare confuzie, un mare haos. Dar haosul acesta e valabil pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă, iar mie îmi este greu să înțeleg de ce unii văd acum în Plahotniuc băiatul rău, cum e normal să vadă, dar brusc văd băieți buni în Dodon și Usatâi! De fapt, ăștia sunt mai răi decât Plahotniuc. Am citit apeluri către România de a nu ne abandona în brațele rușilor așa cum a făcut-o la mijlocul secolului trecut, dar cei care scriu aceste apeluri văd soluția în Dodon și Usatâi, or asta înseamnă, practic, abandonul. Dacă ieșim în stradă, dacă susținem protestele de la Chișinău care acum au devenit pro-Rusia, e clar că mergem spre anticipate, iar anticipatele vin cu Moscova la pachet. În martie expiră mandatul actualului preșe dinte, o altă nebunie, imaginați-vă ce se va întâmpla dacă vor veni aceștia la conducere. Să fim serioși, modelul rusesc nu este un exemplu de democrație și de civilizație și este ultimul lucru pe care ni-l dorim la Chișinău.

- Să înțelegem că varianta mai puțin rea pentru Republica Moldova este aceasta cu guvernul Filip pus de Plahotniuc?

- Da, pentru că se asigură stabilitate și se pot plăti salarii și pensii. Nu avem nevoie de anticipate în acest moment pentru că asta înseamnă din nou bani alocați pe organizarea alegerilor, pe campanii electorale, iar dacă ar fi alegeri anticipate acum ar câștiga guvernul filorus.

-Cum naiba s-a ajuns aici?

- Din cauza Alianței pentru Integrare Europeana care s-a aflat la guvernare din 2009 în Republica Moldova, vectorul celor care-și pun speranța în integrarea europeană a scăzut dramatic. E în primul, și-n primul rând, vina guvernanților, dar e și vina celor care au oferit ajutor conducerii din Republica Moldova. De aceea mă bucur să constat că astăzi la București s-a înțeles ceea ce noi am tot cerut de ceva vreme: ajutorul nerambursabil care va fi acordat Republicii Moldova să fie condiționat de aplicarea unor reforme.

- Cine e acest Vlad Plahotniuc?

- Îi putem spune „Napoleon de Republica Moldova”…

- Napoleon?!

- Un Napoleon rău pentru Republica Moldova, un personaj extrem de negativ, un personaj care întruchipează ceea ce poate fi mai rău într-un om care deține influență. Este oligarh prin excelență și omul care controlează de ani buni tot ceea ce se-ntâmplă în Republica Moldova. Plahotniuc e o adevărată caracatiță, are tentacule în toate părțile și a crescut sugând la toate țâțele: și de la Rusia, și de la România, și de la Uniunea Europeană, de peste tot.

- Noi suntem obișnuiți în România să alegem răul cel mai mic, dar Plahotniuc nu pare un rău mic. În afară de Dodon, Usatâi și Plahotniuc nu mai există nicio insulă de normalitate în politica de la Chișinău?

- Oamenii au crezut că există la începutul anului 2015, când a apărut platforma Demnitate și Adevăr pe care inclusiv eu și colegii mei am susținut-o în primă instanță crezând că revendicările lor vor rămâne strict pe zona civilă și că vor merge pe lupta anticorupție fără să facă jocul nimănui. Când am avut semnale clare că vor merge spre o alianță cu Dodon și Usatâi noi ne-am retras sprijinul. Dar am ajuns să vedem acolo oameni pe care nu am fi crezut niciodată că o să-i găsim între Usatâi și Dodon, adică pe Ion Sturza, pe Maia Sandu…

- Maia Sandu nu e o soluție?

- În discuțiile cu colegii spuneam că pare a fi o opțiune, a avut niște realizări importante la Ministerul Educației… Dar dacă ar fi acum la această discuție, probabil ar încerca să mă convingă că răul mai mare este astăzi Plahotniuc și că trebuie să scăpăm de el, iar apoi vedem noi ce facem.

- Și de ce n-ar avea dreptate?

- Pentru că aici mă întorc la ceea ce spunea celebrul cancelar Otto von Bismarck: politica este arta posibilului. Or, în acest caz teza propusă de cei care spun că trebuie să scăpăm de Plahotniuc și apoi vedem noi ce facem nu este realistă întrucât e clar ce urmează, vin Dodon și Usatâi. Maia Sandu și alți lideri au apărut pe scena din Piața Marii Adunări Naționale unde se auzeau discursuri că nu trebuie să ne dicteze Washingtonul, că nu trebuie să ne dicteze Bruxelles-ul, că nu trebuie să medieze Bucureștiul, adică tocmai cei care susțin financiar Republica Moldova. S-a vorbit despre construirea unei națiuni moldovenești, să revenim la limba moldovenească, păi, ce facem, ne întoarcem la Stalin?

- Ar fi fantezist să ne gândim la varianta în care Plahotniuc ajunge în martie președintele Republicii Moldova?

- E o ipoteză care s-a discutat, dar vreau să cred că Plahotniuc are, totuși, suficient discernământ. Sau măcar consilierii lui să-i spună că nu e cazul pentru că s-ar putea repeta acele valuri de violență și de agresivitate de la învestirea guvernului Filip. Să nu apară un motiv ca oamenii să iasă iar în stradă pentru că noi chiar nu ne dorim intervenția cuiva dinspre Est și chiar vrem să credem că toate cancelariile Occidentale vor fi aproape de Republica Moldova.

- Câți dintre moldoveni își doresc cu adevărat unirea Republicii Moldova cu România?

- Procentul celor care își doresc unirea este în creștere și asta contează în primul rând. A fost un sondaj recent, cifrele au arătat peste 20 %, ar putea părea un procent foarte mic, dar nu e așa. Opțiunea unionistă întrece orice opțiune pentru un partid anume. Lucrurile nu sînt foarte mult diferite față de ceea ce s-a întâmplat în 1859, când partida anti-unionistă era de asemenea suficient de consistentă și de puternică. Nici atunci românii n-au ieșit să danseze toți Hora Unirii, și atunci s-a ținut cont de interesele celor din jur, de interesele marilor puteri, și atunci au fost necesari pași importanți pentru a crește numărul susținătorilor Unirii.

- Care ar fi pașii de făcut acum?

- E nevoie de interconectarea energetică, de o uniune financiar bancară între cele două state românești, de puncte comune de trecere a frontierei… Vom cere în cotinuare celor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria să aibă oameni și instituții specializate pe relația cu Republica Moldova pentru că noi am putea face multe lucruri și am putea veni cu multe propuneri, dar trebuie să existe cineva care să se ocupe special de relația cu Republica Moldova, mă refer chiar la un minister al reîntregirii, al reunificării.

- Până foarte recent, politicienii de București nu discutau și nu luau în calcul varianta Unirii. S-a schimbat ceva?

- Avem semnale că pornesc dezbateri, inclusiv din partea politicienilor care acum două-trei luni se uitau la noi și ne priveau cu foarte multă suspiciune și scepticism. Am auzit și eu voci care spuneau ”ce-o să facem dacă ne trezim și cu Republica Moldova pe cap?”. Păi, Republica Moldova e deja pe capul României! Și este de datoria României se rezolve această situație pentru că dacă România nu face ceea ce ar trebui să facă atunci vine Moscova mai aproape de Prut. E mai bine așa? E fals să se spună că România nu-și poate permite să integreze Republica Moldova, există calcule care demonstreză că dincolo de beneficiile pe care le vor avea cetățenii moldoveni, sunt beneficii și pentru România, ca stat: se mărește teritoriul, crește considerabil terenul arabil- un lucru foarte important atunci când vorbim despre subvenții- creștem ca putere de vot în Uniune Europeană.

- Unirea din vorbe pare ușor de făcut, dar e vorba și de tratate internaționale, și de diplomație la cel mai înalt nivel…

- Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa din august 1975 prevede clar că frontierele pot fi schimbate între state cu acordul ambelor părți, iar Constituția Republicii Moldova prevede în articolul dedicat limitelor revizuirii posibilitatea de a schimba caracterul suveran și independent al țării. Deci suntem acoperiți din punct de vedere juridic, dar este necesară ducerea acestei discuții la un alt nivel. Deasta vrem instituții funcționale, de-asta vrem atenție din partea Cotroceniului. E nevoie de niște oferte făcute politicienilor de la Chișinău, să li se spună că vor avea un rol aparte în România, trebuie să se discute eventual un post de vicepreședinte în România pentru cel care vine din Republica Moldova sunt lucruri care trebuie discutate neapărat. Dar ce vrem noi ca națiune română? Următorul nostru obiectiv după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană nu este oare Reîntregirea?

Interviu realizat în emisiunea Videocrația, Unde.Tv




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate