Pădurea amazoniană e bolnavă și asta este una dintre cele mai îngrijorătoare informații furnizate de comunitatea științifică în ultimii ani, scrie Le Monde.
Concluziile unei cercetări uriașe desfășurate vreme de trei decenii relevă pe frontul climatic o situație mult mai sumbră decât se estimase anterior: pădurea amazoniană – cel mai important motor de producere a oxigenului la nivel planetar - absoarbe din ce în ce mai puțin dioxid de carbon iar durata de viață a copacilor din zonă s-a scurtat considerabil.
Dacă la nivelul anilor 90, Amazonia retrăgea anual din atmosferă aproximativ două miliarde de tone de CO2, pe parcursul anilor 2000, nivelul retras a scăzut cu o treime ca să ajungă în prezent la mai puțin de jumătate, adică undeva în jurul cifrei de un miliard de tone.
”Consecința acestui fapt este că dioxidul de carbon se va acumula mult mai repede în atmosferă”, explică Jérôme Chave, cercetător al laboratorului Evoluție și diversitate biologică din cadrul Universității Toulouse III-Paul Sabatier, coautor al cercetării mai sus menționate.
Ne puteți urmări și pe Google News
Înainte să tragă aceste concluzii, cercetătorii au recurs la o muncă extrem de migăloasă. Peste 320 de parcele de pădure, fiecare de un hectar, distribuite în diverse zone pe suprafața de șase milioane de kilometri pătrați ai bazinului amazonian, au fost vizitate la intervale regulate de timp începând cu anii 80. Creșterea și mortalitatea vegetației au fost consemnate cu prilejul fiecărei vizite, în cercetare fiind incluși toți arborii al căror trunchi avea peste zece centimetri în diametru. Concluzia a fost că, de la începutul cercetării, nivelul mortalității vegetației a crescut în medie cu 30%.
„Cele două secete groaznice care au lovit regiunea în 2005 și 2010 au avut un rol important în creșterea mortalității”, a explicat cercetătorul Damien Bonal din cadrul laboratorului de Ecologie și Ecofiziologie forestieră.
Principala vinovată pentru acestă situație îngrijorătoare este bănuită a fi schimbarea climatică din prezent, dar mecanismele exacte prin care aceasta acționează negativ asupra vegeteției nu sunt foarte clare. Lars Hedin, de la Universitatea Princeton din Statele Unite, crede că un rol important l-au avut lipsa apei, limitarea nutrienților și stresul termic.
Asistăm probabil la înlocuirea speciilor de arbori mai sensibile cu esențe rezistente la perturbările în curs. „Problema e că noile specii vor avea o creștere mai rapidă, o durată de viață mai scurtă și vor stoca mai puțin dioxid de carbon”, a precizat Jérôme Chave.
Starea de sănătate a altor bazine forestiere tropicale, din Asia de Sud și Africa ecuatorială, reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare, dincolo de defrișările masive la care au fost supuse. ”Și acestea au fost atinse de perioade grele de secete, dar asta nu înseamnă neapărat că situația lor este identică cu cea din Amazonia”, explică Damien Bonal, care subliniază că rezultatele cercetării asupra pădurii amazoniene trebuie completate și confirmate și de către alte metode de măsurare și cercetare.
Recomandările noastre
