Conacul lui Nicolae Bălcescu din localitatea vâlceană cu acelaşi nume a fost revendicat de urmaşii fostului lider paşoptist, conform Agerpres.
Clădirea care adăposteşte muzeul este un conac boieresc, a cărui construcţie a început în 1824 şi poartă amprenta stilului brâncovenesc, cu influenţe gotice. Se întinde pe o suprafaţă de 600 de mp şi s-a realizat în mai multe etape, fiind terminată în anul 1937. Casa îi revine la un moment dat lui Radu Mandrea, strănepotul lui Nicolae Bălcescu, care o donează Statului Român în 1948 pentru a cinsti memoria marelui revoluţionar Nicolae Bălcescu şi, în prezent, cuprinde peste 15.000 de bunuri culturale şi de patrimoniu.
„Din păcate ne-am trezit cu o solicitare a urmaşilor lui Nicolae Bălcescu pentru revendicare a conacului boieresc, actualul muzeu şi casă memorială. În actele noastre însă există un act de donaţie a acestui ansamblu, o donaţie a boierului Radu Mandrea către Ministerul Artelor, în anul 1948. Cei care revendică acest ansamblu spun însă că donaţia a fost forţată. Ar fi păcat ca acest loc, un muzeu consacrat deja, să fie pierdut, aici este leagăn de istorie, de cultură, este un crâmpei din istoria de la 1848”, a precizat edilul comunei, Constantin Oprea.
Expoziţia de bază este împărţită în două părţi şi cuprinde 11 încăperi ale conacului. Prima parte a expoziţiei surprinde atmosfera conacului Bălceştilor prin mobilierul cu bun gust, covoarele olteneşti, ceramica de Corbi sau de Curtea de Argeş, tablourile de familie şi alte obiecte. De asemenea, pot fi admirate mobilierul Biedermayer, ceramica pictată, candelabrele de fier forjat, oglinzile veneţiene, potretele Zincăi Bălcescu, a fraţilor Costache sau a urmaşilor Zoe Mandrea şi Radu Mandrea, exponate care se găsesc în salonul literar, sufragerie, dormitorul Zincăi Bălcescu sau birouri.
A doua parte a expoziţiei zugrăveşte viaţa şi activitatea revoluţionarului Nicolae Bălcescu prin cărţi şi documente vechi, scrisori, manuscrise, studii publicate în publicaţia „Magazin istoric pentru Dacia", expuse pentru a ilustra şi întări rolul acestuia în cadrul Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească.
Expoziţia de artă cuprinde lucrări cu tematică istorică, precum şi creaţii ale artiştilor care au participat în taberele de pictură „Art Campus" şi „Rotonda spiritului românesc".
În 1974 a fost adusă în parcul conacului o biserică de lemn din Gâltofani, cu o vechime de peste două secole. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost lăcaş de cult, când sătenii din Gâltofani au construit o altă biserică.
Lângă biserică se află mormintele Sevastiţei Bălcescu, care a fost transferat din cimitirul parohial local şi al lui Barbu Bălcescu, transferat din cimitirul Sineasca din Craiova.
Recomandările noastre
