Fost paradis al șalăului, lacul Razem a ajuns, după 1990, să fie repopulat cu icre embrionare ale peștelui după ce, din cauza pescuitului comercial agresiv, a devenit cea mai periclitată specie din zonă. Specialiștii Administrației Rezervația Biosferei Delta Dunării (ARBDD), cu fonduri de la Ministerul Mediului au început, astăzi, acțiunea de repopulare cu 1000 de cuiburi cu icre de șalău în Complexul Lagunar Razem-Sinoe.
Repopulare lacului Razim se face cu icre embronare de șalău din Baza de cercetare a Institutului Național de Cercetare Dezvoltate Delta Dunării de la Enisala. Acolo este amenajat un țarc din plasă în care se face deversarea acestor icre. “Scopul țarcului este de a păstra icrele în siguranță, pentru a le feri de prădători. Avem comandă de 1000 de cuiburi pentru repopularea lacului Razim cu șalău”, a explicat inginerul piscicol Ștefan Cociaș. Embrionii, prinși în niște paturi, sunt scoși de pescari din apa țarcului și duși în bază pentru a fi transportați în vederea repopulării lacului Razem. Este a patrulea an de repopulare cu icre de șalău a lacului. De la an la an, stocurile sunt în scădere, iar ARBDD, făcând aceste repopulări, încearcă astfel să țină pasul cu cerința de șalău din pescuitul comercial.
Guvernatorul Rezervației Delta Dunării, Matei Mușetescu, amintește că, până în anii 90, “Complexul Razim-Sinoe a fost paradisul șalăului, cu o apă ușor salmastră, la început, apoi, din ce în ce mai dulcicolă”. Apoi a urmat regresul și, de aceea, autoritățile au inceput repopulările. Din fiecare cuib, la maturitate ajung doar 80-100 de pești care supraviețuiesc și care trebuie să se reproducă cel puțin o dată. “Dacă îi scoatem cu plasele când sunt mici, în primul an de viață, localnici le spun ciopic, șalăul foarte mic, care e foarte bun la prăjeală, înseamnă că nu ne-am atins scopul. Din păcate controalele noastre demonstrează faptul că sunt încă mulți pescari comerciali care nu țin cont de treaba asta”, spune guvernatorul ARBDD.
Echipele de control Comisarii din Deltei au găsit, de altfel, în anii trecuți, bărci pline cu șalău, sub dimensiunea legală, care proveneau din repopulări. Dacă pescarii nu vor lăsa peștele să ajungă la maturitate, eforturile ARBDD sunt zadarnice. “Există sancțiuni. Ca dovadă că noi îi prindem, îi amendăm și sunt destul de mari amenzile. Însă e și o problemă de educație, de concepție, până la urmă. Eu sper ca încet, încet, să ajungem la o disciplină piscicolă și în Delta Dunării, mai ales prin cooptarea comunităților locale la aceste eforturi. Ei sunt primii care trebuie să înțeleagă de fapt. Pentru ei sunt toate aceste repopulări. Pentru că ei trăiesc aici și cea mai importantă sursă și resursă este peștele, în Delta Dunării”, concluzionează guvernatorul Matei Mușțetescu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
