Cei mai buni reporteri de "zăpadă" din România s-au confesat pentru ziarul nostru, aducând în fața publicului multe lucruri pe care nu le-au putut spune în buletinele de știri care au relatat despre Codul Roșu. Cei care au găsit și prezentat zeci de subiecte pentru știri devin acum subiectul unei relatări jurnalistice.

Jurnaliştii de teren, care merg în locurile critice, sunt şi ei un fel de sinistraţi. Chiar dacă au sentimentul sublim că transmit informaţii, şi lor le este la fel de frig şi puţin frică. Nu ştiu cum va evolua vremea şi nu sunt siguri dacă acţiunea la care participă va avea sorţi de izbândă. Căci ei au venit cu echipe de salvare care trebuie să rezolve situaţii limită. Jurnaliştii nu sunt siguri că legăturile lor cu redacţiile, care le aşteaptă informaţiile, vor funcţiona normal. Până la urmă sunt la fel de emoţinaţi ca aceia pe care-i dezgroapă din zăpezi. Ca şi ei, visează la căldură dar, faţă de aceştia, reporterii sunt nerăbdători, în ziua următoare, să revină la alte cazuri şi să ne informeze. Câţiva dintre aceşti jurnalişti neau relatat peripeţiile lor în iadul cu Cod Roşu. Florin Matei, Galaţi, Agerpres: "Oamenii nu au mâncat de două zile" La sfârşitul săptămânii trecute, Florin Matei, fotoreporter corespondent Agerpres pe zona Galaţi, a fost trimis în mijlocul nămeţilor din Vrancea, în comuna Lungoci mai exact. Drumul până la zona izolată este primul mare hop pentru un jurnalist. "Până acolo, am mers doar în spatele unor utilaje de deszăpezire. Zăpada era viscolită şi era cât casele în zona comunei Lungoci. Ca să ajungem să discutăm cu localnicii sau ca să ne mişcăm printre nămeţi am dat la lopată mai mult ca niciodată cred", spune acesta. Sătenii nu mai aşteptau autorităţile Când a ajuns la săteni, a observat că aceştia erau speriaţi. "Era un bărbat care nu mai mâncase de două zile şi am încercat să-l ajutăm cum putem. Ce m-a impresionat în zonă a fost că oamenii se ajutau între ei cu ce puteau, nu aşteptau intervenţia autorităţilor, cred că nici nu avea încredere în operaţiuni. De fapt, în astfel de situaţii, te poţi baza în primul rând pe vecin", ne povesteşte Florin Matei. Fotoreporterul ne-a mai declarat că, din experienţa sa la faţa locului, oamenii izolaţi au în primul rând nevoie de făină şi pâine. Răceala e inclusă în "meniu" Înainte să plece în Vrancea, Florin şi-a căutat prin casă mănuşile groase ca să nu-i îngheţe mâna pe aparat. Când a ajuns seara acasă, era semi-îngheţat, ud leoarcă şi răcit. Să înţelegi cât să rişti în astfel de situaţii cu ninsoare, ger şi viscol este marea dilemă a unui jurnalist care pleacă în mijlocul unei furtuni de zăpadă. "Este bine săţi calculezi paşii, până unde să te avânţi în nămeţi pentru a face o relatare sau o poză. Te poţi supraestima şi să intri cu maşină în zone dificile şi să nu mai ieşi de acolo." (Marian Păvălaşc) Cristian Vasilcoiu, reporter Realitatea TV: Nu există coordonare între autorităţi Cristian Vasilcoiu, reporter la Realitatea TV, a făcut relatări de pe Autostrada Bucureşti-Piteşti şi din judeţul Buzău în ultimele trei zile. "Ceea ce iese prima dată în evidenţă, în momentul când am intrat în contact cu oamenii blocaţi între nămeţi, este faptul că se plâng de autorităţi şi de faptul că acestea nu le asigură informaţii corecte. Li se spune că un drum este deszăpezit şi la faţa locului nu este", ne povesteşte acesta. Jurnalistul precizează că oamenii prinşi între troiene cer pâine în primul rând. "Asta le lipseşte în primul rând", punctează jurnalistul. Cele mai disperate cazuri, la limita dintre viaţă şi moarte, sunt cele medicale. "Bolnavii care au nevoie de dializă sunt cazuri care au nevoie urgentă de intervenţie şi ne cer ajutorul. Am dat şi de o femeie care trebuia să nască şi nu avea sprijin. Până la urmă a fost salvată", îşi aminteşte din scurt Vasilcoiu. Bocancii de club nu-s utili În ceea ce priveşte intervenţia autorităţilor, reporterul ne spune că nu există coordonare între instituţiile centrale şi cei care intervin pe teren. "Autorităţile nu se coordonează, de asta nu se intervine bine. Sunt zone unde utilajele stau pe dreapta şi nu acţionează, şi localităţi unde primarii sună disperaţi după utilaje", a mai observat reporterul Realitatea. Garderoba de jurnalist de teren în condiţii de Cod Portocaliu sau Roşu cuprinde neapărat haine groase. "Dacă vrei să-ţi faci treaba bine, e nevoie de haine termoizolante pentru astfel de situaţii. Poţi să ai cel mai gros pulover făcut de bunica, acesta nu te va ajuta să rezişti în viscol şi ger. În plus nu îţi va permite să te mişti rapid", ne spune acesta. La capitolul încălţări, jurnalistul recomandă ghete groase şi bine izolate. "Dacă te duci între nămeţi cu bocancii de club, nu ai nicio şansă", comentează haios Vasilcoiu. Costumaţia mai cuprinde mănuşi pentru că nu rezişti mai mult de zece minute fără ele, îţi îngheaţă mâna pe microfon", mai ţine să puncteze jurnalistul. Reporterul de vreme rea riscă să devină o victimă Şi Cristian Vasilcoiu re cunoaşte că principala provocare când pleacă pe teren, în condiţii de viscol, este să nu rămână chiar el blocat. "Aici este marea problemă. Uneori, ajungi într-un convoi şi nu ai ce face, rămâi blocat acolo", mai adaugă acesta. Cât despre răceala de după relatarea dintre nămeţi, reporterul tv spune că de-abia a ieşit din două zile de febră. (Marian Păvălaşc) Antonia Ioniţă, corespondent TVR: "Nu mai credem în ce zic autorităţile, că, în nădejdea lor, murim!" „Am alergat de mi-au ieșit ochii. Am întâlnit mulţi bătrâni neputincioşi, ai căror copii sunt plecaţi. Am văzut mai multe localităţi din Vadu Paşii. Mă impresionează solidaritatea localnicilor, dar la un moment dat oamenii nu mai rezistă, deoarece cantitatea de zăpadă este extrem de mare şi nu mai fac faţă doar cu lopeţile. Am întâlnit tineri care veniseră în Buzău ca săşi cumpere lopeţi, să dezăpezească. Au zis: "Nu mai credem în ce zic autorităţile, că în nădejdea lor murim!". Bătrânii sunt pur şi simplu sortiţi pieirii din cauza nepăsării autorităţilor. Astăzi (ieri - n.r.) abia s-a ajuns în Vadul Paşii cu utilaje şi cu pompieri, pentru că a venit Dragnea. Din ceea ce am văzut, nu e vorba că oamenii nu muncesc şi s-au învăţat «să se facă». Oamenii pun mâna pe lopată şi tineri, şi bătrâni. Dar autorităţile, clar, în judeţul Buzău au fost depăşite de situaţie, deşi au fost avertizate din timp. M-a sunat azidimineaţă un primar din Breaza şi mi-a spus că sunt singura lui speranţă să mediatizez ce se întâmplă acolo. El spunea că a dezăpezit drumul judeţean cu utilajul de la primărie, dar mai mult nu poate să facă. «Am luat oameni, îi duc spre satul Bădeni, care este izolat de patru zile, oamenii nu au pâine, nu au apă». I-am spus că-l sun pe prefect. La care el mi-a răspuns că prefectul nu răspunde, nici ISU şi nici Consiliul Judeţean. L-am prins la telefon pe prefect şi l-am întrebat câte localităţi izolate are. Mi-a răspuns: cinci. L-am rugat să le enumere. «Brădean, Vâlcelele...». Şi..., «Păi nu ştiu, nu le ştiu pe dinafară»", a spus el. (Anca Simionescu) Adina Martin, reporter B1 TV: "Operatorul s-a aşezat în genunchi ca să mă poată filma" "Eu am fost de vineri în Râmnicu Sărat, în judeţul Buzău, unde am şi rămas blocată până luni. Când s-a dat liber spre Buzău, am venit în oraş. Cel mai greu moment a fost sâmbătă, când am aflat că DN 22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila, s-a închis. A trebuit să fac un stand-up de pe DN 22. Trebuia să merg cât mai departe, dar era viscolul atât de mare, cum n-am văzut niciodată. Practic operatorul s-a aşezat în genunchi ca să mă poată filma. Nu puteam să vorbesc, pentru că în momentul în care mă întorceam către cameră, viscolul venea din faţă. Venea zăpada cu atâta putere, încât mi-a acoperit toată faţa. Am făcut două stand-up-uri şi am spus «nu mai pot». Când am intrat în maşină, îmi ardea faţa şi îmi tremurau picioarele". "E un semn de întrebare faptul că după patru zile încă avem localităţi întregi blocate. Au fost şi urgenţe medicale. O femeie gravidă a aşteptat două zile în Vâlcelele, sat care şi astăzi este blocat, să vină cineva să o salveze. A fost nevoie de o şenilă a MapN ca să o ducă la spital. Prefectul Gabriel Balta, nu a ştiut nici câte localităţi din judeţ sunt blocate şi nici câte freze sunt. Nici cei de la prefectură nu dădeau niciun detaliu. Domnul prefect aflase de la televizor că vine Dragnea în oraş. Am găsit ajutor doar la purtătorul de cuvânt al ISU Buzău, Marius Sârbescu." (Anca Simionescu) Răzvan Cojocaru, corespondent TVR: "Nu se aşteptau să mai vină nimeni" Răzvan Cojocaru a acoperit zona Buzău-Mizil, la graniţa judeţului Buzău cu Prahova, în comuna Breaza, satul Bădeni. "Aici sunt 80% bătrâni, iar zăpada se înalţă la 2-3 metri. În Breaza, oamenii şi-au dezăpezit singuri drumurile, pe joncţiunea Mizil-Buzău -Ploieşti. Au muncit 12 ore, iar cei «tineri» de 65-70 de ani, i-au ajutat pe cei de 80- 85 de ani. Oamenii de aici au spus că le lipseşte un singur lucru, pâinea. Maşina de pâine vine de două ori pe săptămână, marţea şi joia. Acum nu mai venise de patru zile. Când au văzut astăzi după-amiază (ieri - n.r.) cei 30-40 de oameni trimişi de autorităţi, s-au mirat. Nu se aşteptau să mai vină nimeni."(Anca Simionescu) Bâlbele drumarilor, pierderea contribuabililor Transportatorii estimează pierderi de sute de mii de euro din cauza vremii nefavorabile din ultimele zile şi a modului în care autorităţile au decis să intervină. Decizia de a închide zeci de drumuri din întreaga ţară a fost luată înainte ca autorităţile să se asigure că nu mai e niciun autovehicul blocat pe marginea drumului. Aceste măsuri de precauţie sunt ceva normal în alte ţări din Europa, spune consultantul în transport Augustin Hagiu. Totodată, tirurile au fost trase pe dreapta şi nu dirijate către parcări unde atât şoferii, cât şi marfa pe care o transportau ar fi fost în siguranţă. În plus, acestea au fost parcate, la indicaţiile autorităţilor, la distanţă unul de altul, astfel că viscolul a creat troiene între ele. Ca să poată pleca mai departe după trecerea utilajelor de deszăpezire, şoferii au trebuit mai întâi să scoată autovehiculele din nămeţi. În total, nota de plată suportată de transportatori pentru că iarna iar a prins autorităţile nepregătite se ridică la peste 800.000 de euro, iar pentru contribuabili se traduce în rafturi care vor rămâne goale, dacă situaţia nu va fi gestionată corespunzător nici în zilele următoare, avertizează acesta.