Editura Evenimentul si Capital

Arhiva SIPA. ÎNCEPE SĂ SE VADĂ ADEVĂRUL. Comisia de anchetă a obţinut MĂRTURII IMPORTANTE, News alert!

Autor: | | 2 Comentarii | 11558 Vizualizari

Audierile în Comisia de anchetă privind Arhiva SIPA, înființată în urma dezvăluirilor EVZ, în serialul „Noi suntem Statul!” au continuat miercuri, de la ora 14:00, cu audierea foştilor miniştri ai Justiţiei Tudor Chiuariu şi Titus Corlăţean, urmaţi de fostul Procuror General al României, Ilie Botoş. Chiuariu a spus membrilor Comisiei că, personal, nu a intrat niciodată în Arhivă dar i-a fost comunicat faptul că au intrat persoane în Arhivă care nu erau autorizate să facă acest lucru.

UPDATE 16.15 - „Președintele a avut acces la mapa profesională a unui procuror în 2007. E vorba despre Traian Băsescu și Norica Nicolai”, a spus Șerban Nicolae.

„Nu comentez”, a replicat Botoș. 

UPDATE 15.58 - „Vi s-a semnalat ca șef al Ministerului Public, sustragerea, manipularea, datelor din arhiva SIPA?”, a întrebat Șerban Nicolae.

 Ilie Botoș, procurorul general al României în perioada august 2003 - iulie 2006: „Nu, nu am avut sesizări în acest sens. Am avut o singură discuție, înainte de o serie de modificări în cursul anului 2005, cu dl Ovidiu Stoian, și gen. în rezervă Dani Gheorghe. Dânșii voiau să solicite o transformare într-o structură de aplicare a legii, o direcției de antiterorism. Dar fiind vorba dee o structură de contrainformații care nu avea am refuzat. În 2005 Ovidiu Stoian a fost înlocuit cu un procuror.”, a spus Ilie Botoș.

 „N-am primit nicio sesizare din partea Ministerului Justiției privind încălcarea acestui aspect.”, a spus Botoș, întrebat de Șerban Nicolae despre accesul la arhivă.

Șerban Nicolae: „Ați fost consultat cu privire la desființarea acestei direcții în 2006?”

„Nu”m a răspuns Ilie Botoș.


UPDATE 15.20 - „Aș vrea să vorbesc despre ingerințele unor ambasadori în chestiunile interne ale României. Era vorba doar despre ambasadori din Europa sau din afara spațiului european?”, a spus parlamentarul PSD, Liviu Pleșoianu.

„Au fost și ambasadori din spațiul Euro-Atlantic”, a fost răspunsul lui Titus Corlățean.

Liviu Pleșoianu: „Chiuariu a spus că a trimis raportul către CSAT. Patru ani și trei luni nu a fost discutat acest raport. Vă întreb, patru ani și trei luni nu s-a întâmplat nimic cu acel raport și eu cred că măcar asta trebuie să faci, să aduci la cunoștință ministrului care vine după tine despre raportul respectiv.”

Titus Corlățean: „Nu-mi aduc aminte. Mai departe, raportul transmis la CSAT cu propunerea e a fi discutat în ședința CSAT. Evident că agenda o stabilește președintele. Până la urmă președintele are condeiul și vicepreședintele, care e premierul, poate s-o înscrie pe ordinea de zi a ședinței.”

„Poate lua și altcineva decizia de clasificare, pentru că acest raport a fost secretizat. I-am întrebat pe Predoiu și Chiuariu dacă l-au secretizat. Au spus că nu. Atunci e o nebuloasă totală”, a continuat Liviu Pleșoianu.

„Nu vreau să fac greșeli. Orice minister are o unitate care vizeaza documentele cu act secret, confidențial. Ei sunt gardieni informațiilor clasificat, circuitul lor. Trebuie ei întrebați”, a fost replica lui Corlățean.

„Își pune ministrul semnătura?”, a întrebat Pleșoianu.

„Nu mai știu cum era procedura atunci, dar inevitabil un rol important, definitiv, decisiv îl are șeful instituției. Ministrul Justiției este și membru al CSAT.”, a răspuns Corlățean.


UPDATE 15.04 - „Ați trimis documente, acte despre desființarea DGPA, despre accesul la arhiva SIPA?”, a fost întrebarea lui Șerban Nicolae.

Titus Corlățean, fost ministru al Justiției  în perioada (mai-august 2012): „Vă spun de la bun început, după ce am primit solicitarea din partea conducerii Comisiei dvs, a trebuit să fac un efort de memorie pentru că a trecut mult timp de când am fost ministru al Justiției. Sub trei luni de zile a fost mandatul meu și contextul a fost unul deloc simplu. Spun asta pentru a înțelege în mod concret că n-am avut prea mult de a face cu subiectul dvs. aflat pe ordinea de zi. Am intrat în Ministerul Justiției când contextul politic era fierbinte, după o moțiune. Am preluat inclusiv procesul MCV, iar aceea era prioritatea atunci. Nu-mi aduc aminte de chestiuni relevante. Ce pot să vă spun e că la momentul predării-primirii pe care am făcut-o cu dl Predoiu. Schimbarea Guvernului s-a făcut exact în momentul care a precedat vizita FMI și Banca Mondială. Am discutat cu dl Predoiu la Banca Națională, ne-am văzut acolo ca să vorbim despre temele care urmau să fie discutate cu FMI și Banca Mondială. La minister nu erau prea multe proiecte. Am discutat despre elementele de predare-primire. În acest context, am menționat faptul că un subiect, care e unul delicat, complex, ar fi arhiva SIPA. Mi-a spus că acea arhivă a fost transferată la depozitarul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), este închisă și că există o căutare de soluții ce să se întâmple cu acea arhivă.

Nefiind un om din sistemul judiciar, la acel moment, nu am perceput întreaga complexitate și gravitate a situației. Probabil că dacă aș fi știut dinainte aș fi pus întrebări atunci. Probabil că cea mai bună soluție, mi-a spus atunci dl Predoiu, ar fi să fie transferată la Arhivele Naționale, aceasta necesitând un act în prealabil. Cred că a mai fost un element, dar nu fundamental. Cred că a fost la un moment dat o petiție care ridica o problemă legată de cărțile de muncă, de vechime pentru cei care ieșeau din ssitemul judiciar, mai precis de la ANP, la pensie și ele s-ar fi găsit în arhiva SIPA. Se vorbea despre cum să fie rezolvată această chestiune. Cred că am direcționat această petiție, printr-o rezoluție, către direcțiile din minister, care era o petiție pertinentă și am solicitat să mi se propună niște soluții. N-a mai fost cazul pentru că mandatul s-a încheiat la începutul lunii august, iar eu am început mandatul la începutul lunii  mai”, a spus Titus Corlățean.

UPDATE 14.33 - „Se mai ocupa cineva din minister de arhivă sau era totul transferat la nivel de ministru?”, l-a întrebat Șerban Nicolae pe fostul ministru al Justiției.

„În momentul în care am preluat, sigur că câtva timp cei doi consilieri ai d-nei Macovei și-au desfășurat activitatea câteva săptămâni, pentru a asigura o continuitate a activității, dar nu existau prea multe informații. Era mai degrabă o activitate obscură. De aia am simțit nevoia unei clarificări profesionale și a unei reintrări în cadrul legal. Nu se spunea prea multe, decât zvonurile și temerile care m-au determinat să înființez Comisia.”, a răspuns Tudor Chiuariu. 

Chiuariu a mai spus Comisiei parlamentare SIPA că s-au semnat documentele de predare-primire când s-au schimbat miniștri, dar nu a existat o întâlnire între el și Monica Macovei. Ea i-a comunicat în conferință de presă informații despre ce este prin minister și a lăsat documentele de predare-primire la ministerul Justiției. Tudor Chiuariu a spus că nu a avut nicio discuție cu Monica Macovei despre arhiva SIPA, despre documentele de acolo sau fotocopierea lor.


UPDATE 14.20 - Parlamentarul PSD Liviu Pleșoianu: „O clarificare necesară. După cum sunt convins că știți, EVZ a publicat raportul. Care a fost procedura cu privire la clasificarea acestui raport, pentru că dl Predoiu a zis că nu el l-a clasificat.”

Tudor Chiuariu: Nefiind raportul gata, eu nu avea ce declasifica sau clasifica. Nu-mi aduc aminte cine (are puterea de decizie de a clasifica raportul - n.r.). Din păcate, nu vă pot răspunde.

Liviu Pleșoianu: Ne puteți spune mai multe despre faptul că cei doi membri, Danileț și Dumitriu, nu și-au îndeplinit obligațiile în Comisie. Cum faci o altă comisie din alți membri, dacă cei doi în trei luni nu și-au îndeplinit obligațiile.  

Tudor Chiuariu: „Nu știu. D-na Macovei e cunoscută ca apărătoare a dreptății, transparenței. Dumneai poate să vă lămurească cum doi oameni nu și-au îndeplinit atribuțiile.”

Întrebat de Pleșoianu despre posibilitatea fotocopierii documentelor, Chiuariu a răspuns: „Membri Comisiei au fost cei mai în măsură să constate acest lucru și n-am niciun motiv să nu cred, dacă asta este ce au constatat”.

Chestionat de Liviu Pleșoianu dacă știa că au intrat persoane în arhivă fără certificate ORNISS, Chiuariu a spus: „Nu, nu am cunoștință că au intrat persoane în arhivă fără certificate ORNISS, dar era un departament care se ocupa de aceste aspecte. Ei s-ar putea să aibă mai multe informații legat de aceste aspecte.”


UPDATE 14.00: „Cât ați fost ministru ați luat cunoștință de chestiuni legate de desființarea DGPA, chestiuni de securitate, chestiuni legate de distrugerea sau manipularea în orice fel a arhivei?”, a întrebat senatorul PSD și președinte al Comisiei SIPA, Șerban Nicolae.

„Zvonuri de intrare în arhivă în perioada d-nei Macovei. Erau menționați Cristi Danileț și Paul Dumitriu. Apoi am luat decizia de a înființa o Comisie de a identifica ce s-a întâmplat cu acest material în perioada anterioară. Comisia era formată majoritar din magistrați sau consilieri juridici cu statut asimilar magistraților și care și-a început activitatea în 2007. Din păcate, până la finalizarea mandatului meu, din cauza volumului mare de documente și din cauză că persoanele aveau și alte atribuții în minister, ele nu au finalizat această activitate și Comisia a continuat și în perioada predecesorului meu, Cătălin Predoiu”, a declarat Tudor Chiuariu.

Întrebat dacă a fost vreodată la arhivă, Chiuariu a răspuns: „N-am fost niciodată. Mi s-au comunicat că au intrat persoane care n-au autorizație pentru acces la arhivă.”


Convocarea celor lui Tudor Chiuariu, Titus Corlățean și Ilie Botoș la comisie face parte din seria audierilor persoanelor care au avut funcţii importante în sistemul judiciar.

Plenul Parlamentului a aprobat, pe 27 septembrie, înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

Printre obiectivele Comisiei parlamentare SIPA se numără: „stabilirea rolului activ al ministerului de resort la adoptarea HG 127/2006 precum şi ce acte au fost întocmite în intervalul celor 3 luni, prevăzut de HG 127/2006, de ce nu s-au finalizat procedurile de desfiinţare prevăzute în art. 3 şi 4 şi de ce nu s-a emis o nouă Hotărâre pentru prelungirea termenului”, identificarea şi audierea persoanelor care au avut acces în arhivă fără respectarea condiţiilor legale (...), precum şi la solicitarea cui au accesat arhiva, verificarea autenticităţii informaţiilor cuprinse în raportul 096/17-04.2008 şi împrejurările în care s-a dispus la data de 18 august 2016 sporirea gradului de secretizare.




Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro
Loading...

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate