Editura Evenimentul si Capital

Centenarul Marii Uniri sub Guvernarea PSD: Un fleac cu flori la pălărie!

Autor: | | 2 Comentarii | 2613 Vizualizari

Pe site-ul Ministerului Culturii și Identității Naționale a fost postat, luni, 26 martie 2018, Documentul intitulat Lista primelor 43 de proiecte aprobate de Comitetul Interministerial pentru Centenar. Preluat de Agerpres, documentul a fost izvorul din care s-au născut cîteva știri prizărite în presa noastră, toate întocmite după metoda deja încetățenită în presa noastră leneșă a lui copy paste.

Ca orice producție a Autorității în varianta sa birocratică, Documentul e prefațat de un text sec, vădit influențat de ambiția de a fi cît mai ininteligibil:

„În cadrul Comitetului Interministerial pentru Centenar desfășurat vineri, 23 martie 2018, la Palatul Victoria, a fost aprobată prima listă de proiecte eligibile, după prima evaluare efectuată în spiritul și în litera legii, proiecte reprezentative la nivel național și internațional ale beneficiarilor ordonatori principali de credite. Acestea sînt în număr de 43, în valoare de 14.887.921 lei. ”

De aceea, înainte de a scrie despre conținutul lui, simt nevoia unor lămuriri cu scopuri de popularizare.

Din cîte se știe din discursurile politicienilor noștri, anul acesta, 2018, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Și dacă se împlinește un centenar, cum se întîmplă nu numai la societățile europene, dar și la cele tribale, e musai să punem de o sărbătorire. Cînd e vorba de sărbătoriri, noi, românii, sîntem neîntrecuți. Așa se explică de ce puține sînt momentele din viața unui locuitor al acestor meleaguri care să nu fie pretext de închina un pahar și a înfuleca o friptură: nașterea, botezul, nunta. Multe petreceri, ba chiar mai multe decît în viață, au loc după moarte, de la pomană pînă la parastas. De regulă în Istorie, Centenarele, ca de altfel, toate aniversările de mari evenimente, sînt un fericit prilej pentru cei din prezent să extragă din trecut anumite note și să le folosească pentru idealurile prezentului. Din acest punct de vedere, din Istoria României se poate scoate o carte despre felul în care prezentul a folosit o aniversare punînd la lucru trecutul în interesul prezentului. Aniversarea nașterii lui Mihai Eminescu e un bun exemplu. E suficient să studiezi aspectele de esență ale unei aniversări de la un moment dat pentru a distinge imediat idealurile prezentului. Unul e Eminescu sărbătorit în anii celui de-al Doilea Război Mondial, cînd se pune accent pe Eminescu profet al naționalismului autohton, și altul e Eminescu din 1950, cînd marele poet e văzut ca un precursor al literaturii proletcultiste.

Sub acest semn, ne-am fi așteptat ca din clipa cînd s-a anunțat în plan oficial că în 2018 sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să fim înștiințați ce sărbătorim:

Primul Război Mondial? Actul Marii Uniri? O sută de ani de Românie Mare?

Sînt întrebări care țin de momentul propriu zis.

Alte întrebări țin de ceea ce numeam mai sus exploatarea trecutului în interesul prezentului.

De ce cheltuim atîția bani și atîta energie cu Centenarul?

Doar pentru a aminti prezentului că s-au împlinit o sută de ani de la Actul de la Alba Iulia?

Sau cumva pentru a folosi acest moment în afirmarea la nivel național a anumitor idealuri, pentru a găsi în trecut lecții de învățătură pentru prezent, de a lua Centenarul drept pretext pentru promovarea anumitor Proiecte de țară? Răspunsul la aceste întrebări presupune existența unei forțe politice deținătoare a unui Proiect de țară, a unei sume de idealuri pe care să le propună prezentului întemeindu-se pe exemplul înaintașilor.

Există o asemenea forță?

Evident, nu.

Guvernul României, beneficiind de o majoritate parlamentară în urma alegerilor din 2016, ar fi trebuit să spună națiunii Ce vrem noi de la Centenar.

De la alegerile din decembrie 2016, pe la Palatul Victoria s-au perindat trei premieri. Nici unul dintre ei n-a catadicsit să ofere națiunii viziunea lui asupra Centenarului.

La Cotroceni există un președinte al României.

E președinte din 2014.

Președintele, prin statutul său, e cel care poate și trebuie să propună națiunii proiecte transpartinice, întemeiate pe interesul național.

Centenarul Marii Uniri era pentru Klaus Iohannis prilejul de a oferi prezentului, plecînd de la trecut, idealuri mărețe, de mărimea celor care au animat generațiile făuritoare ale Marii Uniri.

Ați auzit cumva vreo vorbă a lui Klaus Iohannis pentru a ne răspunde la întrebarea:

De ce sărbătorim Centenarul Marii Uniri?

Numai pentru că se împlinesc o sută de ani și dacă se împlinesc nu ne putem preface că nu-i luăm în seamă sau deoarece trebuie să folosim aniversarea pentru a ne stabili idealurile de viitor, proiectele de țară?

Sîntem la începutul lui aprilie 2018.

Centenarul se întinde practic și teoretic pe întreg anul 2018. Din 2018 au trecut deja trei luni. Nici acum nu știm ce să facem cu Centenarul.

Sărbătorirea Centenarului e unul dintre principalele evenimente ale lui 2018. Sau, mai bine zis, e prezentat drept unul dintre principalele evenimente ale anului 2018. Spre deosebire de multe alte evenimente – alegerile, de exemplu – Centenarul e un eveniment al întregii națiuni. Cu excepția UDMR, nici o forță politică din România nu pune la îndoială nevoia de a aniversa Centenarul Marii Uniri. Fiind vorba de un eveniment la nivelul întregii națiuni, e de așteptat ca la nivelul țării să existe o forță în stare să coordoneze într-un tot unitar acțiunile dedicate Centenarului, dar mai ales să administreze acțiunile mărețe, ieșite din comun, prin care Centenarul se deosebește de alte mari sau mici aniversări.

Deși despre Centenar s-a vorbit de anul trecut, primele acțiuni au fost aprobate de Comitetul interministerial abia în 23 martie 2018.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate

X