Editura Evenimentul si Capital

EVZ 25 ani

Cele 30 de veşti bune din economia românească

puuzle
Autor: | | 185 Comentarii | 16622 Vizualizari

România priveşte mai calm furtuna care se anunţă în Europa, pentru că şi-a făcut temele din timp.

"Mulţi investitori îşi dau seama că sunt ţări în Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, care au depăşit cele mai grele momente şi care oferă un cadru economic interesant", a declarat pentru "Evenimentul zilei" analistul economic Aurelian Dochia. Macrostabilitatea câştigată de ţara noastră în ultima perioadă ne diferenţiază de alte ţări pentru care greul abia acum începe, precum Italia, Spania sau Ungaria, consideră acesta. Şomajul mai mic decât în alte state din Europa, gradul mai mic de îndatorare, adoptarea unor măsuri de austeritate încă de anul trecut, precum şi demararea unor importante proiecte de investiţii permit României să respire ceva mai uşurată în al treilea an de criză. În total, în prezent, economia autohtonă ne oferă peste 30 de veşti bune. Am revenit pe lista investitorilor Potrivit lui Dochia, deoarece economia românească a suferit o ajustare dramatică în prima parte a crizei şi a luat măsuri dure de austeritate, într-o evoluţie normală a economiei europene, nu ar trebui să o ia decât în sus. Un prim semnal că economia noastră dă semne de însănătoşire a fost dat de agenţia de rating Fitch, care, în vară, ne-a dat o notă mai bună, recomandând astfel ţara nostră investitorilor pentru a-şi plasa banii. Ceea ce înseamnă că am reuşit să convingem evaluatorii că această creştere economică anemică este una solidă şi sănătoasă. În săptămâna în care s-a anunţat o creştere economică peste aşteptări pentru România în trimestrul trei al acestui an, respectiv de 1,9% comparativ cu perioada aprilie-iunie, leul a ajuns la cel mai scăzut nivel în raport cu moneda europeană din acest an. Leul rezistă crizei Analiştii spun că, înainte de a ne pune cenuşă în cap, ar trebui să aruncăm o privire în curtea vecinilor şi să vedem că România se află într-o situaţie mult mai bună decât suratele sale atât din Est, cât şi din Vest. "În Ungaria abia acum urmează partea cea mai grea a crizei. Forintul s-a depreciat mai mult decât leul (cu 12%, comparativ cu 2-3% - n.r.). Noi suntem văzuţi ceva mai bine decât Ungaria, ba chiar şi decât Italia", a explicat Dochia. Analiştii pun deprecierea leului pe situaţia incertă de pe bătrânul continent, pe anunţul făcut la Budapesta de către guvernul condus de Viktor Orban privind încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi pe informaţiile privind reducerea expunerii băncilor din Vest pe Europa de Est. Provocările perioadei următoare Avem şi noi destule provocări cărora trebuie să le facem faţă în perioada următoare: de la reformarea companiilor de stat la creşterea absorbţiei fondurilor europene de la 3,72%, în prezent, până la 20% la finalul anului viitor, şi până la atragerea de investiţii, potrivit consilierului de stat Andreea Paul-Vass. La rândul său, Dochia spune că, în ciuda evoluţiilor promiţătoare, România nu se poate decupla de regiune şi de Europa. "Toată soarta economiei româneşti depinde de bătrânul continent. Nu putem creşte bazându- ne doar pe forţele proprii şi pe consumul intern. Dacă lucrurile merg prost în Europa, nu avem cum să scăpăm", a precizat analistul economic. Click pe imagine pentru a o mări"Mulţi investitori îşi dau seama că sunt ţări în Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, care oferă un cadru economic interesant." AURELIAN DOCHIA, analist economic MACROECONOMIE Cea mai mare creştere economică de la venirea crizei Sprijinită de agricultură şi de industrie, economia românească a înregistrat, în perioada iulie-septembrie, cea mai bună evoluţie de la instalarea crizei, adică de la finalul anului 2008, în timp ce alte state din Europa fie băteau pasul pe loc, fie treceau pe minus, precum Cipru, Olanda şi Portugalia. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în trimestrul al treilea cu 1,9% comparativ cu trimestrul anterior. În primele trei luni ale anului, creşterea economică trimestrială a fost de 0,7%, iar în al doilea trimestru economia ţării a avansat cu 0,2%. În total, în primele nouă luni din 2011, economia a cunoscut o majorare de 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, cifrele vorbesc în favoarea economiei româneşti şi atunci când ne referim la nivelul datoriei publice, de numai 31% din PIB, în condiţiile în care media europeană este de 80,2% din PIB. 23 din cele 27 de statele ale Uniunii Europene au un grad de îndatorare mai mare decât al nostru, printre ele numărându-se atât statele din PIGS (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania), cât şi Germania, Austria, Polonia sau Finlanda, ţări cu economii puternice şi performante. Şi în ceea ce priveşte deficitul bugetar înregistrat la nivelul anului trecut, de 6,9% din PIB, stăm mai bine decât alte 10 state europene, iar la nouă luni suntem în grafic pentru menţinerea în ţinta de deficit de 4,4% din PIB. INFRASTRUCTURĂ Investiţii în construcţia autostrăzilor În prezent, avem şantiere deschise pentru construcţia a circa 433 de kilometri de autostradă, iar în perioada următoare se vor mai semna contracte pentru construcţia altor circa o sută, potrivit autorităţilor. Anca Boagiu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, declara recent că, cel mai târziu în primăvara lui 2013, vom putea circula pe autostradă de la Nădlac până la Sibiu, parte a Coridorului IV Pan-European. Cel mai avansat tronson este cel dintre Arad şi Timişoara, care urmează să fie deschis circulaţiei în decembrie şi unde lucrările sunt aproape finalizate. Anul viitor va fi gata şi autostrada Bucureşti-Ploieşti care va prelua din traficul infernal de pe DN1. "Cel târziu în primăvara anului viitor, întreaga autostradă Bucureşti-Ploieşti va fi dată în folosinţă. Practic, este gata în decembrie, cu excepţia unui pod extrem de important şi care, din nefericire, nu va putea fi finalizat. În rest, este gata", spunea, recent, premierul Emil Boc. Potrivit oficialilor noştri, în 2013, românii vor circula pe circa 800 de kilometri de autostradă. În prezent, în România se poate circula pe 334 de kilometri de autostradă. GRABĂ. Pe şantierele de drumuri se va lucra şi iarnaBANI Guvernul a majorat fondurile alocate investiţiilor. Analiştii economici cer o listă de priorităţi Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru investiţii au crescut în ultimii ani, ajungând să reprezinte circa 5,5% din Produsul Intern Brut. În Uniunea Europeană, doar Polonia alocă mai mulţi bani ca procent din PIB pentru investiţii. Alocările bugetare în acest scop au ajuns în 2011 la 35,4 miliarde de lei. Aceşti bani au intrat în 25 de mari proiecte care au determinat crearea a peste 7.000 de locuri de muncă. De asemenea, guvernul a plătit ajutoare de stat în valoare de circa 110 milioane de euro pentru susţinerea investitorilor care doresc să-şi plaseze banii în România şi care angajează de la 50 de persoane în sus. Au beneficiat de spijinul statului italienii de la Pirelli care au decis să extindă fabrica din Slatina, francezii de la Renault, americanii de la Honeywell etc. Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române, declara recent, pentru EVZ, că este important ca România să investească şi să susţină investiţiile, dar este bine să aibă şi o listă de priorităţi, deoarece "în prezent, sunt peste 40.000 de lucrări de investiţii publice în plan, care nu pot fi toate duse la capăt". Există, însă, şi analişti care nu văd cu ochi buni creşterea chetuielilor publice, fie ele şi pentru investiţii, sugerând că în acest scop să fie folosiţi bani europeni. Cât de atractivă mai este România pentru investitori Potrivit Andreei Paul-Vass, în ciuda faptului că finlandezii de la Nokia au decis închiderea fabricii de la Jucu şi concedierea a celor circa 2.000 de angajaţi, România rămâne atractivă pentru delocalizarea serviciilor globale, situându-se pe locul 25 din 50 într-un clasament realizat de firma de consultanţă AT Kearney. Dintre ţările din regiune, România se poziţionează mai bine decât Ungaria (locul 31), Cehia (locul 35), Slovacia (locul 40). PIAŢA MUNCII Avem mai puţini şomeri decât alţi europeni Chiar dacă, în septembrie, rata şomajului a crescut comparativ cu luna precedentă, ajungând la 7,5%, potrivit Eurostat, România este printre statele din Uniunea Europeană cu un număr redus de şomeri. Spania, Grecia şi Letonia au înregistrat cele mai mari rate ale şomajului, de 22,6%, respectiv 17,6% şi 16,1%. Potrivit Eurostat, în Spania, în luna septembrie, 48% dintre tineri nu aveau un loc de muncă. Potrivit consilierului de stat Andreea Paul-Vass, România a înregistrat în luna septembrie o rată a şomajului cu 2,2 puncte procentuale sub media europeană. Conform oficialului, au început să apară deja efectete intrării în vigoare a noului Cod al Muncii. Din luna mai şi până pe 6 noiembrie, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 1.192.493, dintre care 66% sunt pe durată nedeterminată. Dintre acestea, 773.896 sunt contracte active. Analizând perioada 2007- 2010, observăm că PIB/cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare a crescut în România de la 10.400 euro în anul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, 2007, la 11.000 euro anul trecut, în timp ce media europeană a scăzut în această perioadă de la 25.000 euro la 24.400 euro. Atât în România, cât şi în Bulgaria, acest indicator reprezenta, la finalul anului trecut 55% din media europeană.Ne cresc încasările la buget România face progrese şi în ceea ce priveşte încasările din sociale, care au crescut cu 8,7% în primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Şi pentru că tot am pomenit de încasări, este important de menţionat că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat că, în primele nouă luni ale acestui an, a reuşit să colecteze cu circa 11,27% mai mulţi bani faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 7,5% a fost, în septembrie, rata ajustată sezonier a şomajului din România, potrivit EurostatLista veştilor bune din economie1. În al treilea trimestru al acestui an, creşterea economică a fost de 4,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. României se situează pe locul 4 în UE, după Estonia, Lituania şi Letonia. 2. Pentru prima dată România a avut cea mai puternică relansare economică din Uniunea Europeană, de 1,9%, dacă raportăm al treilea trimestru la cel de-al doilea din acest an.3. În primele nouă luni ale acestui an creşterea economică s-a ridicat la 2,6%, fiind susţinută, în principal, de agricultură, care a crescut cu 24%4. Industria a crescut cu 6,8%, în nouă luni din 2011, faţă de primele nouă luni ale anului trecut5. Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17,6%, iar comenzile industriale noi au crescut cu 17,2%6. Sectorul construcţiilor şi-a reluat creşterea, după o cădere puternică în ultimii ani. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 17,1% în luna septembrie 2011 faţă de luna precedentă, iar lucrările de construcţii au scăzut cu doar 0,1% în primele noup luni din acest an, faţă de nouă luni din 2010. În trimestrul al treilea din anul 2011, construcţiile au crescut cu 7,4%. România are a 4-a cea mai mare creştere a activităţii în sectorul construcţiilor din UE în trimestrul al treilea din anul 2011, atât faţă de trimestrul anterior, cât şi faţă de trimestrul al treilea din anul 2010.7. Exporturile sunt în creştere cu 25%. 8. Performanţa economică a României este remarcabilă, dat fiind că trei state europene, Cipru, Olanda, Portugalia, au înregistrat scăderi ale PIB, iar în alte patru state - Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania - economia a stagnat.9. Alocările bugetare pentru investiţiile publice cresc de la 35,4 miliarde lei în 2011, la 37,8 miliarde lei în proiectul de buget pentru anul viitor. Fondurile alocate pentru investiţii au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 35,4 miliarde lei în 2011.10. România se poziţionează pe locul al doilea în UE în ceea ce priveşte ponderea investiţiilor totale în PIB (23,2%), după Cehia (24,8%) în anul 2011. Ne plasăm pe locul al doilea la ponderea investiţiilor publice în PIB (5,5% în anul 2010), după Polonia (5,6% în anul 2010).11. PIB/ cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, din România a crescut de la 10.400 euro în 2007 la 11.000 euro în 2010. În acelaşi timp, media europeană a scăzut în ultimii trei ani de la 25.000 euro, în anul aderării României la UE, la 24.400 euro, în 2010.12. Suntem în grafic pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adică 24 miliarde lei. În primele nouă luni din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 13,68 miliarde lei (2,52% din PIB), în scădere cu 41,3% (9,6 miliarde lei) comparativ cu primele nouă luni din anul 2010.13. Deficitul bugetar a fost de 6,9% din PIB în anul 2010. Ţări cu deficite bugetare mai mari decât România: Irlanda (31,3%), Grecia (10,6%), Marea Britanie (10,3%), Portugalia (9,8%), Spania (9,3%), Letonia (8,3%), Polonia (7,8%), Slovacia (7,7%), Franţa (7,1%), Lituania (7%).14. Avem a patra cea mai mică datorie publică în PIB, de numai 31% din PIB, faţă de media europeană de 80,2% din PIB. Ţări cu datorii publice mai mari decât a României: Grecia (144,9%), Italia (118,4%), Belgia (96,2%), Irlanda (94,9%), Portugalia (93,3%), Germania (83,2%), Franţa (82,3%), Ungaria (81,3%), Marea Britanie (79,9%), Austria (71,8%), Malta (69%), Olanda (62,9%), Cipru (61,5%), Spania (61%), Polonia (54,9%), Finlanda (48,3%), Letonia (44,7%), Danemarca (43,7%), Slovacia (41%), Suedia (39,7%), Slovenia (38,8%), Lituania (38%), Cehia (37,6%).15. Deficitul de cont curent este mai mic cu aproximativ 11%. Deficitul de cont curent a fost de 3,79 miliarde euro în primele nouă luni din anul 2011, mai mic cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2010.16. Inflaţia anuală, de 3,6%, ne poziţionează pe locul 12 în UE-27, în luna octombrie din anul 2011 faţă de luna octombrie a anului trecut, după Marea Britanie (5%), Estonia (4,7%), Slovacia (4,6%), Letonia (4,3%), Lituania (4,2%), Portugalia (4%), Austria (3,8%), Italia (3,8%), Luxemburg (3,8%), Polonia (3,8%), Ungaria (3,8%).17. Suntem printre ţările europene cu cele mai mici rate ale şomajului. România a înregistrat în luna septembrie o rată a şomajului cu 2,2 puncte procentuale sub media europeană.18. România este prima ţară din UE care a redus rata dobânzii de politică monetară la 6%, de la 6,25%.19. La capitolul proiecte mari de investiţii, sunt beneficiare 25 proiecte de investiţii în valoare de aproximativ 1,25 miliarde euro, care creează 7.108 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 335,7 milioane euro, din care 110 milioane euro au fost deja efectiv plătiţi. 20. Ajutoare de stat pentru investiţiile de peste 100 milioane euro, care angajează peste 500 de salariaţi. Exemple: proiectul de eficientizare energetică Turceni (investiţie de 296,5 milioane euro, din care 36 milioane euro ajutor de stat), fabrica de anvelope Pirelli Tyres Romania la Slatina (valoarea investiţiei este de 159 milioane euro, din care 28,1 milioane euro ajutor de stat).21. Proiectele mari de investiţii de minimum 5 milioane euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi sunt susţinute prin acordarea de ajutoare de stat. Exemple: Renault Techonolgie, Aaylex Prod, Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA Piteşti, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro Manufacturing Sales, Palace Sinaia, Rombat Bistriţa, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech. 22. Leul românesc stă cel mai bine dintre toate valutele din regiune. Deteriorarea situaţiei din zona euro a lovit forintul maghiar, acesta depreciindu-se cu 11,1% de la începutul anului până în prezent. În acelaşi timp, zlotul polonez a pierdut 10,5% din valoare în zece luni. În această perioadă, leul românesc s-a depreciat cu doar 2%.23. La capitolul infrastructură, avem 334,4 km de autostrăzi şi 433,35 km în execuţie. Proiecte pentru aproximativ 100 km vor fi licitate şi semnate în viitorul apropiat. În anul 2013, vom avea aproximativ 800 km de autostradă puşi în funcţiune. 24. Datorită noului Cod al Muncii, încasările din contribuţii de asigurări sociale au crescut cu 8,7% în primele nouă luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent25. De la intrarea în vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, până la 6 noiembrie 2011, numărul de contracte de muncă înregistrate a crescut cu 1.192.493 (66,04% pe durată nedeterminată). Dintre acestea, 773.896 sunt contracte active. 26. Am avut un record al încasărilor bugetare în anul 2010, de 33% din PIB. Pentru acest an, venituri bugetare sunt estimate să crească până la 33,4% din PIB, pentru a ajunge, în anul 2012, la 33,7% din PIB.27. ANAF a realizat venituri bugetare, în primele nouă luni ale lui 2011, cu 11,27% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 5% mai mari faţă de anul 2008. 28. Fitch a majorat calificativul de ţară pentru România la clasa recomandată pentru investiţii şi a oferit o perspectivă stabilă.29. Avem un risc fiscal de două ori mai mic decât Grecia, conform raportului Comisiei Europene. Riscul fiscal al României (0,54 puncte) este apropiat de media UE (0,51 puncte). Cel mai mare risc îl prezintă Grecia (1,02 puncte), urmată de Italia (0,88 puncte). 30. România rămâne atractivă în anul 2011 pentru delocalizarea serviciilor globale, aflându-se pe locul 25 din 50 de ţări analizate de compania de consultanţă AT Kearney. Dintre ţările din regiune, România se poziţionează mai bine decât Ungaria (locul 31), Cehia (locul 35), Slovacia (locul 40). 31. România se află pe locul 21 în topul celor mai atractive 35 de ţări pentru investitori în energia regenerabilă, pentru al treilea an consecutiv, conform Ernst&Young. 32. Companiile româneşti domină clasamentul anual al celor mai mari afaceri din sud-estul Europei în funcţie de veniturile totale, conform celei de-a patra ediţii a "SEE TOP 100". Grupul OMV Petrom conduce clasamentul pentru cel de-al treilea an, cu venituri totale de 3,63 miliarde euro în anul 2010. Companiile româneşti contribuie cu aproape jumătate (40 miliarde euro) la totalul veniturilor realizate de cele mai performante 100 societăţi (87,4 miliarde euro). Citiţi şi:
  • Avem cea mai mare creştere economică de la venirea crizei! Cum a fost posibilă?
  • Economia merge bine în 2011. Greul vine la anul. VEZI ce aşteaptă analiştii!
  • Băsescu: România va depăşi criza mai bine decât alte ţări




Alte articole din categoria: Economie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
Tema zilei
19:26 Tăriceanu a făcut ANUNȚUL. Ce spune despre o majoritate ALDE-PNL 16:44 Portretul-robot al VIITORULUI PREMIER. Cine vine la Palatul Victoria 16:19 Klaus Iohannis despre premier: O să REZOLV foarte REPEDE problema MAJORITĂȚII 15:12 PSD pregătește „Guvernul fără pitpalaci” 15:00 Planul chinezesc al echipei Ponta - Grindeanu 14:28 Capul fostului ȘEF SRI George Maior, CONDIȚIE pusă în PSD pentru noul Guvern 13:05 De ce nu vrea PNL să intre la guvernare 09:38 Surse: Lista scurtă de MINIȘTRI a PSD. ARTILERIA GREA a partidului intră în joc 09:28 Greșeala FATALĂ din LISTA de PREMIERI a lui Dragnea, descoperită de Băsescu 16:25 Ce spune Iohannis despre ALEGERILE ANTICIPATE 13:45 Ce ASCUNDE programul CONSULTĂRILOR la Cotroceni 12:53 STRATEGIA PNL înaintea CONSULTĂRILOR cu Iohannis. Orban NU VREA la guvernare - surse | Exclusiv EvZ 12:51 Portița matematică a lui Klaus Iohannis: PSD riscă să piardă guvernarea 10:57 Cine nu i-a RĂSPUNS la telefon lui GRINDEANU după ce a fost DEMIS 09:58 Noul premier: lista scurtă din PSD - surse 09:27 Evoluție INCREDIBILĂ în SONDAJE pentru PSD, în urma CRIZEI INTERNE. Influența SCANDALULUI asupra electoratului 08:52 Ce va face ministrul Justiției PÂNĂ în ULTIMUL MINUT, după demiterea Guvernului. Declarațiile lui Toader 00:20 Grindeanu ARE O INFORMAŢIE-BOMBĂ DESPRE ŞEFUL PSD: „I-am spus lui Dragnea…” Premierul a vorbit şi despre SCHEMA MARII TRĂDĂRI care L-A DEZAMĂGIT CRUNT 18:50 Cronica Războiului conjugal din PSD. România lui Cristoiu

Articole salvate