Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va pronunţa joi deciziile sale în cazul plângerii depuse contra României de cetăţeanul saudit Abd al Rahim al-Nashiri şi al plângerii lui Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, alias Abu Zubaydah, contra Lituaniei, cu privire la predarea lor către presupuse centre de detenţie secrete ale CIA.

Deciziile CEDO vor fi anunţate într-o audiere publică ce va începe la ora locală 10:00 (11:00 ora României), anunță Agerpres.

Potrivit unui comunicat al CEDO, cazurile se referă la acuzaţiile de implicare a României şi a Lituaniei în programul centrelor de detenţie secrete ale CIA. Abd al-Rahim al-Nashiri şi Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, aflaţi în prezent în detenţie la baza navală Guantanamo Bay din Cuba, au fost aşa-numiţi 'deţinuţi de valoare ridicată' (HVD) de către CIA la începutul 'războiului contra terorismului' pe care l-a lansat preşedintele George W. Bush după atacurile de la 11 septembrie 2001.

Abd al Rahim al-Nashiri este un cetăţean saudit de origine yemenită, născut în 1965. Autorităţile americane îl suspectează pe Al-Nashiri că a participat, în octombrie 2000, la atentatul care a vizat nava americană USS Cole în portul yemenit Aden. De asemenea, se bănuieşte că sauditul a avut un rol în atacul contra petrolierului francez MV Limburg în Golful Aden, în octombrie 2002. Procedurile judiciare împotriva sa sunt în desfăşurare în SUA pentru presupusul lui rol în atacuri.

Al-Nashiri susţine că România a permis CIA să îl deţină în secret pe teritoriul său şi să îl supună torturilor şi diverselor forme de abuz fizic şi mental, şi acuză lipsa posibilităţii de a lua legătura cu familia sa. De asemenea, el acuză faptul că România a permis mutarea sa către alte centre de detenţie secretă gestionate de CIA, expunându-l unor tratamente similare pentru mai mulţi ani.

În fine, Abd al Rahim al-Nashiri critică lipsa unei investigaţii rapide şi cuprinzătoare cu privire la acuzaţiile sale.

Ambii reclamanţi invocă articolele 3 (interzicerea torturii), 5 (dreptul la libertate şi la siguranţă), 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi familiale) şi 13 (dreptul la o despăgubire efectivă) ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului.

În plus, Al-Nashiri se bazează şi pe articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 6 (dreptul la un proces corect într-un interval rezonabil) ale Convenţiei şi pe articolul 1 al Protocolului nr. 6 (abolirea pedepsei cu moartea) în plângerea conform căreia România l-a expus riscurilor unui proces profund incorect şi posibilităţii de a-i fi impusă pedeapsa cu moartea.

Acest caz a fost înregistrat la CEDO în data de 1 iunie 2012.

Potrivit articolelor 43 şi 44 ale Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, decizia acestei camere nu este finală. În termen de trei luni de la anunţarea deciziei, oricare dintre părţi poate solicita ca acest caz să fie adresat Marii Camere a CEDO. Dacă o astfel de cerere este înaintată, atunci un panel format din cinci judecători va decide dacă respectivul caz merită să fie examinat suplimentar. În această situaţie, Marea Cameră va organiza audieri privind acest caz şi va da o decizia finală. Dacă nu este făcută o solicitare către Marea Cameră, atunci decizia camerei devine finală.

De îndată ce o decizie devine finală, ea este transmisă Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, pentru supravegherea punerii ei în aplicare.