CEAUȘESCU ar înnebuni dacă ar vedea DATORIA externă. Cum s-a SĂRBĂTORIT stingerea ei

Datoria externă totală a crescut cu 1,391 miliarde de euro. în perioada ianuarie - octombrie 2017.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, în primele zece luni din acest an, în creştere cu 87 %, comparativ cu perioada similară din 2016, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

"În perioada ianuarie - octombrie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,302 miliarde de euro, comparativ cu 2,835 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2016; în structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,033 miliarde de euro, respectiv cu 296 milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 274 milioane euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 136 milioane euro", se precizează în comunicatul BNR.

La 31 martie 1989, Nicolae Ceaușescu a anunţat în ședinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR că România a achitat ultima rată din datoria externă. Informaţia i-a surprins chiar și pe membrii CPEx, care nu știau care era stadiul plăţilor. Liderii partidului s-au ridicat în picioare și au început să-și aplaude conducătorul. Au urmat câteva săptămâni să manifestări populare în cinstea achitării datoriei externe. În paralel, Plenara CC al PCR și Marea Adunare Naţională au adoptat hotărâri și legi care interziceau pe viitor împrumuturi din străinătate.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Problema creditelor externe ruinase economia României în ultimii ani ai comunismului. Din dorinţa de a industrializa rapid ţara, Ceaușescu se împrumutase masiv în anii ’70 și ’80. A ales însă o strategie de investiţii eronată, dezvoltând industria grea. Noile capacităţi de producţie au fost neprofitabile, iar România nu a reușit să acumuleze suficientă valută din comerţul exterior pentru a-și achita ratele împrumuturilor. Confruntat cu perspectiva incapacităţii de plată, Ceaușescu a decis să raţionalizeze drastic consumul intern și să mobilizeze economia pentru comerţul exterior. Drept urmare, în a doua jumătate a anilor ’80, ţara s-a confruntat cu o criză alimentară fără precedent, iar consumul intern de energie a fost redus la cote minime.

În perspectiva Congresului al XIV-lea al PCR, programat în noiembrie 1989, Ceaușescu a decis să accelereze plăţile în contul datoriei externe.