Editura Evenimentul si Capital

Cea mai scumpă curvă din lume | Viața la Curte

Autor: | | 6 Comentarii | 17063 Vizualizari

Îi era dor de sărutări străine, fără gust cunoscut. Șase luni în arest preventiv îl transformaseră într-o brută, cu o acută nevoie de sex și libertate.

Fusese silit să conviețuiască cu cinci infractori ordinari (toți cei din arest erau vinovați, cu excepția lui) față de care nutrea cele mai pure sentimente de ură și dezgust. Dormise într-un pat indiferent și fără memorie, în care se odihniseră, deopotrivă, hoți mărunți și tâlhari iscusiți.

După a treia lună de arest își pierduse orice speranță de libertate, intrând într-o cursă nebună de înlocuit avocați. Când, în sfârșit, nimeni nu se mai aștepta să îl vadă liber, a primit vestea: Străjeru, pleci acasă!

Fusese o ședință de judecată nesfârșit de lungă și tristă. Judecătorul își pierduse răbdarea, inculpații ascultau îngândurați și blegi pledoarii, acuzații, declarații, confesiuni. Părea că nimănui nu-i pasă de nimeni și, numai privindu-i, ar fi trebuit să te lovească o tristețe nemărginită.

Se perindau la microfon avocați din oficiu, avocați aleși, mai mari, mai mici, invocând articole, coduri, principii, scopuri, necesități, oportunități și soluții.

Bieții inculpați își plecau capetele, pătrunși de greutatea cuvintelor folosite de cei chemați să-i apere, sperând, în tăcere, că-l vor convinge și îndupleca pe judecător.

Un procuror cu gândurile destrămate privea nepăsător, deasupra tuturor. Se ridica, dintr-un automatism înspăimântător, citind rânduri scurte și toate la fel dintr-un carnețel, indiferent de ce dosar avea în față.

- Subzistă temeiurile... gradul ridicat de pericol social al faptei ... modalitatea de săvârșire... necesitatea asigurării bunului mers al urmăririi penale sau al judecății.

Deși părea amuzant tot repetând aceleași fraze, fața lui te obliga să-ți ții râsul. După o ședință ca asta, inculpații se pregăteau de pușcărie ca și cum s-ar muta – genți de voiaj, plase cu denumiri de supermarket, baxuri cu apă, aveau să îi însoțească în locurile unde nu pătrunde lumina și soarele e doar o tristă amintire.

Străjeru își susținuse fără tragere de inimă ultimul cuvânt. Blând, ca un pui de găină, plânsese puțin, cu lacrimi reci, invocând o mamă bolnavă, un copil minor și o sănătate șubredă.

Nu faptele lui Străjeru ne interesează azi, dar trebuie să vă introduc puțin printre paginile dosarului, ca să nu fiți chiar străini de cauză.

Era unul dintre funcționarii ăia plini de bani, dar săraci, care cer rest la curve și stau la all inclusive. Conducea mașini scumpe pe care nu și le putea permite, dar o punea pe maică-sa să aibă grijă de curățenia casei.

Din motive de aroganță extremă își construise o ditamai căsoaie și o trecuse pe numele părinților, pensionari agricultori. Deși câștigase o grămadă de bani, nu se dădea dus în ruptul capului din postul pe care îl ocupa de ani buni. Cum să-i lase pe alții să se pricopsească? Ce dacă el n-avea timp trei vieți să cheltuie cât adunase?

Până într-o zi când i-au bătut mascații în poartă, însoțiți de procurori și mandate de percheziție. Ce căutau: bani și documente. Pentru ce: infracțiuni de corupție, mită, abuz în serviciu, din astea. 

- Ce ți-a trebuit să iei bani de la ăla? L-a întrebat un amic. - De unde era să știu că dobitocul o să mă toarne? - Bine,mă, da, tu ai bani. Merită să faci pușcărie? Să cheltui pe procese?

L-au arestat, dar nu i-au găsit niciun ban la percheziție. Nici măcar în portofel nu avea mai mult de 200 de lei. Își plătise aroganța și îndrăzneala cu libertatea.

A cerut avocați buni, i s-au adus. Când a auzit cât îl costă, a exclamat îngrozit: decât să dau banii ăștia, mai bine stau doi ani la pușcărie.

Și, uite așa se face că a schimbat opt avocați în șase luni. Deja i se părea că începe să se priceapă la drept și Codul Penal, astfel că nu mai avea nevoie de avocat. Doar că legea îl obliga să aibă unul, iar asta îl enerva teribil. Iar cu avocat din oficiu parcă nu-i venea să meargă: o să creadă lumea că are probleme cu banii.

A ieșit după șase luni de arest preventiv, mai întărit și mai puternic ca niciodată. Și câte economii făcuse stând în celulă – nu femei, nu mașini, nu chefuri și băutură. Privea lumea cu o detașare disprețuitoare: am fost în infern și m-am întors.

Dintr-o dată parcă viața nu-i mai ajungea pentru câte dorea să facă :

- Andrei, vreau două. Vino și tu cu una dacă vrei, dar eu am nevoie de două.  - Gata, se rezolvă! La opt sunt la tine. Ai vreo preferință?  - Să fie femei și să nu fie prea scumpe.  - Încerc. 

Îi plăceau fetele cu tarif fix și fără prea multe pretenții. Nu voia să știe niciodată cum le cheamă sau cum vorbesc. Peste câteva ore a apărut Andrei cu două fete – una dintre ele era drăguță, dar cealaltă părea că a fost adusă doar ca să o pună în valoare pe prima.

Loading...

Opiniile exprimate de invitații EVZ aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al publicației

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Invitaţii evz

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate