Ce visează profesorii. „Ne dorim salariul minim al unui cadru didactic din Vest: 1.500 de euro”

Ce visează profesorii. „Ne dorim salariul minim al unui cadru didactic din Vest: 1.500 de euro”

Ministrul Muncii a promis cadrelor didactice o creştere de 14% a salariilor până la toamnă. Neîncrezători, profesorii anunţă proteste şi solicită salarii occidentale

Sindicatele din învăţământ sunt total nemulţumite de felul în care a fost tratată Educaţia de către Guvern în privinţa salarizării bugetarilor. Indignarea este cu atât mai mare cu cât s-a anunţat doar o majorare a fondului de salarii cu 14%, dar felul în care vor fi distribuiţi banii a rămas o enigmă. În timpul conferinţei de presă a ministrului Muncii, Dragoş Pîslaru, acesta a reprodus atitudinea sindicatelor.

„Au înţeles că ei (sindicaliştii din Educaţie, n.r.) nu vor beneficia de aceleaşi lucruri ca Sănătatea. Şi au spus că noi de ce nu avem o grilă? Deci, au stat, au ascultat, dar la sfârşit, argumentul lor a fost: vrem şi noi o grilă, la fel ca sănătatea. Bun. (...) Educaţia este un sector prioritar în proiectul de lege pe care urmează să îl aşezăm până la toamnă”, a declarat Dragoş Pîslaru.

Ziua Copilului în Ziua Profesorului nemulțumit

Ne puteți urmări și pe Google News

Sindicatele din învățământ iau deja în calcul organizarea unui marș în data de 1 iunie. „Liderii de sindicat se vor întâlni mâine și vor emite o știre concretă din partea tuturor. Ne-am rezervat acea zi care se va transforma din Ziua Copilului în Ziua Profesorului nemulțumit. Asta avem până acum stabilit. Este vorba de un protest, de un marș. Am vrea să mergem de la Piața Victoriei până la Cotroceni, să plecăm de la premier către colega noastră care este acolo, mai lucrează în învățământ, doamna Iohannis”, a afirmat Anton Hadăr, liderul Federației sindicale din învățământul superior, Alma Mater. Cadrele didactice vorbesc deja de posibilitatea organizării unei greve şi îngheţarea anului şcolar.

Profesorii iau apărarea medicilor

Pentru a lua pulsul nemulţumiţilor, EVZ a contactat câteva cadre didactice. „Actualele salarii sunt foarte mici şi dezechilibrate. În momentul în care au ridicat, şi bine au făcut, salariile debutanţilor, s-a produs aplatizarea grilei, care este nefavorabilă celor cu vechime mare în învăţământ. Nu mai spun că cei cu gradul I nu au mai primit creşteri salariale de vreo 10 ani. Noi ne dorim salariul minim al unui cadru didactic din Vest, care e în jur de 1.500 de euro. Trebuie o echitate socială. Şi profesorul, şi medicul au o importanţă la fel de mare în organismul social. Au mărit doar anvelopa salarială. Cum se vor împărţi banii?”, ne-a declarat Sofia Dobra, profesor de limba română la o şcoală din Bucureşti. Tot ea a adăugat: „Nemulţumirile nu sunt doar salariale. Şcoala de stat, ca şi spitalul de stat trebuie apărate. Creşterea salarială la medici e încă mică, pentru că răspunderea lor e mai mare decât cea a unui funcţionar cu rang înalt”.

„E posibilă îngheţarea anului şcolar”

La rândul ei, Magdalena Bogheanu, învăţătoare, ne-a declarat: „În ultimul timp, s-au mai mărit salariile, dar sunt încă mici, nu poţi face faţă cheltuielilor. Noi am cerut o mărire decentă, vreo 3.000 de lei, să poată omul să-şi cumpere şi o carte. Acum, fetele tinere au 1.200- 1.400 de lei. Mărirea asta în trepte s-a făcut ciudat, s-a ajuns la situaţia în care un debutant câştigă cât un profesor cu gradaţia a II-a. O să intrăm în mişcări sindicale, greve”. Învăţătoarea nu s-a sfiit să dezvăluie câţi bani câştigă după 40 de ani de muncă: „Am 3.100 de lei net, pentru că am şi o gradaţie de merit, care înseamnă vreo 500 de lei, deci salariul meu este de 2.600 de lei net. E posibilă îngheţarea anului şcolar, dar nu ştiu dacă e de acord toată lumea. La noi intervine conştiinţa. Te gândeşti că sunt copii, termină clasa a VIII-a... Profesorii sunt mai mămoşi. Cum să facem aşa ceva copiilor noştri?”.

„Evaluările naţionale sunt inutile”

Ministerul Educaţiei a anunţat calendarul evaluării la clasa a VI-a. Pe 23 mai are loc testarea la Limba română, pe 24 mai, la Matematică. Pe 30 mai, elevii de clasa a IV-a vor susține proba la Limba română, pe 31 mai, la Matematică şi pe 2 iunie, la Limba maternă. Ultimii care vor susține evaluarea sunt elevii de clasa a II-a. Ei vor susţine proba la Limba română scris pe 6 iunie, pe 7 iunie (citit), Limba română pentru minoritățile naționale scris/citit — 7 iunie, Matematică, pe 8 iunie, Limba maternă,pe 9 iunie (scris) și 10 iunie (citit). Ministerul Educaţiei susţine că testele sunt asemănătoare evaluărilor internaţionale pentru vârsta de 10-12 ani. Este interzis ca în sala de examen să existe materiale didactice care i-ar putea influența pe elevi. Rezultatele obținute la aceste evaluări nu se vor înregistra în catalogul clasei. Ele vor fi valorificate la nivelul unității de învățământ, care va elabora planurile individualizate de învățare, consemnarea în portofoliul educațional al elevului, vor fi informaţi părinții elevului asupra stadiului formării și dezvoltării competențelor evaluate. Învăţătorii şi profesorii consideră că este o mare pierdere de vreme cu aceste teste. „Este doar o muncă în plus pentru profesor. Se face o fişă pentru fiecare elev, în care spui cum a performat copilul. Un exemplar se dă părintelui, unul e păstrat la şcoală. Părinţii trebuie să anexeze fişele la portofoliul copilului. Testele nu sunt eficiente”, spune Magdalena Bogheanu, învăţătoare. Pentru profesori, situaţia este mai grea.

FOTO: Magdalena Bogheanu

„Ne îngreunează munca”

„Evaluările naţionale nu fac decât să ne îngreuneze artificial munca la catedră. Ca şcoală, nu ştii ce rezultate ai. Modalitatea în care se concep testele nu corespunde programei, conţinutului. Dacă are cinci clase cu câte 30 de elevi, sunt 150 de elevi şi de părinţi cu care profesorul trebuie să discute. Sunt total inutile, iau din timpul de predare, pentru că sunt prost organizate. Pierdem o zi pentru fiecare test”, Sofia Dobra, profesoară de limba română la gimnaziu.

Citiți mâine totul despre salariile din Sănătate și reacțiile cadrelor medicale.